România: 100 de ani

Mă consider patriot. Nu extremist. Patriot. E o diferență. Mare. Recunosc că lăcrimez pe ascuns la orice cântec patriotic indiferent de stare sau situație. E ceva incontrolabil.

Nu am trăit nici un război. Și deși m-am născut în comunism, recunosc că din fericire nu am trăit decât primii mei trei-patru ani din viață în acest sistem.

La școală ni s-au indus chestii patriotice. Cântece, manifestații, chestii care se fac și acum. Nu m-a emoționat nici una. Nu mă interesa. Mă bucuram că scăpam de ore.

Totuși…

Înțeleg acum de ce se întâmpla acest lucru și le mulțumesc din toată inima mea dascălilor mei care mi-au insuflat acest spirit patriotic opțional. Pe care eu l-am ales.

Există și un totuși.

Am un sentiment de iubire nespusă față de România. Mă cuprinde des. În tot timpul anului. Oricând aud un cântec patriotic. Oricând aud o poveste de război.

Cu toate că fizic nu am fost niciodată acolo pe front. Acolo unde înaintașii noștri au lăsat totul în urmă ca să avem noi, cei de astăzi și de mâine, viața pe care o avem.

Între timp am devenit tată. Am intrat în rândul lumii, ”cum se zice”. Am o fiică pe care o iubesc mai mult decât orice pe lumea asta. Și vrem să facem lumea mai bună împreună.

Însă mi-a fost greu să-mi imaginez unele lucruri când am dat pentru prima dată de melodia asta. Mulți copii și-au pierdut părinții. Și mulți părinți și-au pierdut copiii.

Acum înțeleg de ce frații noștri care cântau și mergeau bucuroși să recupereze un teritoriu aparent de nerecuperat o făceau cu atât de multă bucurie și vitejie în glas.

La fel ca și acum 100 de ani, anul lui 1 Decembrie 2018 este un an greu. Cu multe frământări, cu multe îndoieli, cu multe bătălii pe mai multe planuri.

Cu multe mize care pentru unii contează, pentru alții nu. Cu multe discuții în contradictoriu și porcării de care nici nu vreau să menționez în acest articol, ca să nu intre în istorie.

Mesajul meu pentru 100 de ani de România este: educația e cheia! Educația (sau cum spun unii ”pregătirea”) este singurul lucru care diferențiază oamenii de animale.

Iar imnul nostru în sine face apel la așa ceva, face apel la educație! Deșteaptă-te române!

La mulți ani, români! La mulți ani, România!

2 comentarii la „România: 100 de ani”

  1. Gabriel,nu știu dacă contează, ai toată stima pentru acest articol și nu numai ! La mulți ție și tuturor românilor oriunde s-ar afla !

Comentează la acest articol

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.