Blog personal
![[Video] Lansare Hotel Phoenicia Royal Mamaia, Constanța](https://i1.wp.com/www.gabrielursan.ro/wp-content/uploads/2017/07/Lansare-Hotel-Phoenicia-Royal-Mamaia-Constanta.png?resize=1024%2C400&ssl=1)
În perioada asta suntem în concediu la Mare și s-a nimerit să fim în zonă când hotelul Phoenicia Royal din Mamaia a fost inagurat. Îmi pare rău că nu am filmat în interior, pentru că eram mult prea grăbit să trec pe acolo în training și adidași :), dar trebuie să recunosc că cel puțin recepția arăta luxos. Am făcut și un scurt video cu evenimentul de pe plajă unde a concertat Anna Lesko și Nicoleta Nucă.
Am făcut-o și pe asta. Am adăugat-o pe bucket list cum s-ar zice. După ce anul ăsta am jucat un meci full de fotbal pe teren mare (11 pe 11), astăzi am făcut și prima mea cursă oficială de ciclism pe noul traseu Țiglina XCO (în Galați).
Au fost două curse. Una de amatori relaxați și una de amatori nervoși. Eu am fost pe amatori relaxați, bineînțeles. N-am mai pedalat de vreo 10 ani, dar împreună cu un prieten am decis să ne luam biciclete și ne-am apucat de treabă. Într-o săptămână am zis că suntem pregătiți de concurs.
Am ieșit pe locul 5 din 25 de înscriși (probabil vreo 20 de participanți) la categoria mea de vârstă 30-39 de ani. La general am ieșit pe 25. Nu e un loc bun la prima vedere, dar pentru mine înseamnă mult. În primul rând am terminat cursa, chiar dacă după prima tură credeam că voi abandona pe la a treia tura. După prima tura organismul meu îmi dădea cu virgulă, însă pe la a treia tură m-am obișnuit.
Chiar dacă numele cursei este amatori relaxați, nu vă imaginați că a fost o plimbare prin parc. Au fost câteva urcări interesante și câteva coborâri provocatoare. Pulsul mi-a stat constant pe la 144. Am făcut 4 ture și am finalizat cursa foarte fericit (mai puteam maxim o tură).
Însă articolul ăsta nu e numai despre mine. În primul rând doresc să felicit organizatorii acestui eveniment care au reușit să pună orașul Galați pe harta ciclismului. Jos pălăria pentru Maus Bike Galați și pentru Primăria Municipiului Galați.
Știu că a fost mult de muncă la realizarea ambelor trasee. Cei de la asociația Mausi au venit cu ideea și cu know-how-ul, iar primăria i-a susținut puternic în acest demers. Se vede puterea și energia oamenilor tineri și mă bucur că s-au unit ca să facă lucruri frumoase. Mulțumesc de asemenea și sponsorilor care au fost deschiși față de un asemenea eveniment și au arătat că există în Galați și companii dornice să sprijine mișcări noi de genul ăsta.
Cu această ocazie salut și amenajarea pistelor pentru bicicliști din Galați, aspect care arată că orașul nostru de la Dunăre merge într-o direcție frumoasă și corectă, indiferent de discuțiile veșnice și interminabile din mediul politic. Cel mai important pentru cetățeni este că lucrurile bune merg înainte, iar orașul Galați începe să facă pași mici dar puternici către standardele unui oraș european modern.
Până la următoarea cursă Galați Țiglina XCO de la anul eu mă voi antrena în continuare pe bicicletă și sper să obțin un loc mai bun la aceeași cursă de amatori relaxați (unde sper să vin și cu câteva kile mai puțin). În rest, recomand tuturor cicliștilor din România să participe la următorul eveniment din orașul nostru. Chiar dacă sunteți experimentați, credeți-mă că traseul de amatori nervoși va fi o provocare pe cinste și pentru cei mai experimentați bicicliști.
Nu știu dacă știți, dar de curând s-a deschis în Galați un nou centru de terapii alternative și masaj denumit Art Therapy Center. Pe lângă tipurile de masaje tradiționale precum:
Aceste terapii se numesc terapia VEEDA și terapia ROI.
Inventatorul terapiei VEEDA este doamna Tatiana Vrabie. Ea a practicat această terapie cu succes timp de mai bine de 10 ani de zile în clinica din Roma a domnului doctor Mimmo Micarelli.
Inventatorul terapiei ROI este însuși domnul doctor Mimmo Micarelli care sprijină Art Therapy Center Galați și își dorește să aducă sănătate și pacienților din România.
Prima terapie a fost mai degrabă un fel de diagnostic, însă s-a și lucrat pe mine în tot acest timp. Am fost dezbrăcat în chiloți, iar Tatiana a început să-mi verifice și să-mi maseze anumite puncte importante din corp. În tot acest timp a identificat unde stau bine și unde nu.
După cum probabil se observă și în poza de mai jos, eu mă confrunt cu un început de cifoză. Adică o încovoiere (început de cocoașă) în partea superioară a spatelui. Acest lucru se datorează muncii la calculator pe care o fac de ani de zile.
Am fost surprins când Tatiana Vrabie a reușit să-și de-a seama rapid prin intermediul terapiei VEEDA că nu prea dorm cât ar trebui și că sunt genul de persoană pentru care somnul este considerată o pierdere de timp :). Asta fără să știe absolut nimic despre mine.
De asemenea, a descoperit niște mici blocaje limfatice în zona picioarelor plus niște mici probleme ale nervului sciatic. Trebuie să fiu atent și cu sistemul endocrin cu ale mele slăbiri și îngrășări din ultimii 2 ani, însă în rest stau bine cu sănătatea.
Astăzi mă întoc pentru a doua ședință de terapie VEEDA la Art Therapy Center Galați, unde Tatiana Vrabie va insista pe problemele descoperite în cadrul primei ședințe. Așa că oricum vă voi mai ține la curent în alte articole despre experiențele viitoare.
În cele ce urmează mă voi strădui să explic cât mai simplu în ce constă terapia VEEDA și ce beneficii pentru sănătate aduce, pentru că la urma urmei asta e cel mai important.
În primul rând, experții Art Therapy Center Galați te vor supune la o atentă analiză din mai multe puncte de vedere:
Această terapie este potrivită pentru absolut orice persoană care caută să-și îmbunătățească calitatea vieții.
De asemenea, terapia VEEDA funcționează doar cu elemente 100% naturale, care te vor ajuta să-ți pastrezi trupul, mintea și spiritul sănătoase tot timpul.
Terapia VEEDA îți oferă bunăstare atât pe plan personal, cât și pe plan profesional.
Nu în ultimul rând, trebuie menționat faptul că nu există o terapie VEEDA standard. Fiecare tratament se potrivește unei singure persoane, iar fiecare persoană este unică.
Această tehnică previne și ameliorează un număr enorm de afecțiuni și probleme, precum:
De asemenea, terapia VEEDA este indicată în cazul persoanelor care se tem că ar putea dezvolta anumite afecțiuni.
Pentru detalii și programări îi poți contacta pe cei de la ArtTherapy Center la numărul 0770906080 sau poți completa formularul de contact de aici și te sună ei. În plus, dacă intri pe site-ul lor și te abonezi și la newsletter, ai 20% reducere la prima terapie.
Adresa centrului Art Therapy este Str. Traian Nr. 136, Bloc A3, scara 2, parter, Galați, vis-a-vis de noua Stare Civilă (vezi pe hartă). Programul lor de lucru este de luni până vineri între ora 10 și ora 20, iar sâmbăta între ora 10 și ora 15. Recomand cu încredere!
În 2011 am făcut un credit de tip Prima Casă. Pe vremea respectivă se dădeau în euro, acum înțeleg că se acordă în lei. Principiul e același. Nu voi intra într-o discuție fără ieșire de tipul: ”Chirie vs. Rate” pentru că există nenumărate argumente pro și contra pentru ambele opțiuni.
Însă înainte de a merge mai departe și de a povesti cum ne-am propus noi să scăpăm mai repede de ratele la Prima Casă, nu pot să mă abțin să nu spun părerea mea despre chirie și despre un credit pentru Prima Casă. După cum spuneam, ambele opțiuni au avantaje și dezavantaje. Nu le voi enumera pe toate.
Chiria are avantajul libertății și nu îți reduce oportunitățile. Azi ai un super job în Galați, mâine te poți muta în București, iar poimâine în Las Vegas. Chiria nu te leagă emoțional de vreo proprietate imobiliară, iar atâta vreme cât ești tânăr și în putere, merită să experimentezi oportunități de dezvoltare fără să ții cont de orașul în care te afli. Ăsta ar fi unul dintre avantajele chiriei.
În ceea ce privește dezvantajele, menționez că cel mai mult m-a deranjat pe mine cât am stat în chirie e că nu am putut să aduc modificări apartamentului în care stăteam după cum îmi doream. Ba nu era de acord proprietarul, ba nu îmi venea să bag bani într-un imobil care nu era al meu și în care nici nu știam cât urma să mai stau.
Așa că în 2011, după mai bine de un an de relație cu Irina, ne-am dat seama că putem face lucruri frumoase împreună și ne-am înhămat la Prima Casă pe 30 de ani. Stăteam deja împreună de ceva vreme, ne înțelegeam bine, eram tineri, aveam joburi stabile și perspective bune pentru viitor.
Bineînțeles, niciodată nu mi-am pus obiectiv ca să termin ratele în 30 de ani, ci în maxim 10. Lucru care se apropie de adevăr, chiar mai devreme de 10 ani aș putea zice. Am plecat la drum cu gândul ăsta. Să fim serioși, 30 de ani este o perioadă mare din viața unui om și oricât de responsabil și încrezător ai fi, este greu să concepi că vei trăi următorii 30 de ani într-o formă de sclavie modernă (e doar o figură de stil – însă fără rate unii dintre noi chiar nu se pot descurca altfel).
Despre rate și riscuri discuția este iarăși lungă. Însă eu consider împrumuturile o formă de a te descurca la început. Este la fel ca într-un business. Ai nevoie de finanțare pentru start-up, ca ulterior să rambursezi mai repede suma împrumutată. Plus că în business noțiunea de linie de credit este foarte des întâlnită dacă vrei să te dezvolți. Dacă ai un plan bine pus la punct și niște obiective, noțiunea de împrumut nu trebuie să te sperie. Mai ales dacă iei mult în calcul și termenii și condițiile împrumutului, nu doar suma de bani împrumutată.
Treaba e simplă dacă începi să câștigi mai mult. Începi să faci rambursări anticipate ori de câte ori ai niște bani pe mână. Atenție, rambursări anticipate cu opțiunea de scădere a perioadei, nu cu scăderea valorii ratei.
Tentația cea mai mare după ce începi să câștigi bani mai mulți este să rămâi în confortul unei rate foarte acceptabile (uneori mai mică decât o chirie) și să îți duci noul stil de viață mai confortabil. Eu nu zic că trebuie să renunțăm la stilul de viață. Adică la vacanțele de încărcare a bateriilor, la făcut chestii faine cu familia, la ieșit cu prietenii etc. Nu, la chestiile astea nu merită renunțat. Timpul este singura resursă irecuperabilă și nu merită să ne batem joc de el.
Însă există anumite economii pe care le putem face și pe care le putem direcționa astfel încât să plătim mai repede creditul pentru Prima Casă. Și nu e vorba doar că plătești mai repede, ci și mai eficient. Adică, pentru Prima Casă (cel puțin în momentul scrierii acestui articol) comisionul de rambursare anticipată este 0. Pe lângă faptul că nu plătești comision pentru rambursarea anticipată (deși tot ieși mai câștigat chiar dacă acesta există), dobânzile se aplică la sold.
Ecuația e simplă: cu cât dai bani mai mulți și mai repede, cu atât dobânzile sunt mai mici la sold (pentru că soldul scade). Adică, nu numai că scapi mai repede de credit, dar scapi și mai bine de credit. Mai exact, pe termen lung (durata creditului) în loc să plătești la final 53.000 euro pe 35.000 euro împrumutați, plătești mult mai puțin.
Rata mea este de 157,04 euro acum. Lunar. Am avut niște economii și am plătit de curând 2.300 euro ca rambursare anticipată. Am optat pentru menținerea valorii ratei și scăderea perioadei de rambursare. Brusc durata creditului mi-a scăzut cu 30 de luni (aprox. 2,7 ani). Însă nu e numai asta. Dacă înmulțesc 30 de luni cu valoarea ratei lunare de 157,04 euro rezultă 4.711,2 euro.
4.711,2 euro minus 2.300 euro cât am rambursat anticipat = o economie de 2.411,2 euro. Deci, și cu 30 de luni mai puțin și cu 2.411,2 euro pe care îi voi plăti mai puțin în economia totală a creditului. Și asta nu se oprește aici pentru că de acum în colo lunar mă voi strădui să plătesc cel puțin 3-4 rate anticipat. Iar asta scade de o lună la alta totul.
Îmi pare rău că nu am început să fac rambursări anticipate mai devreme. Am început să câștig din ce în ce mai bine din 2013, adică la 2 ani după credit. Însă nu m-am gândit cât de eficientă este această rambursare anticipată pentru Prima Casă. M-am complăcut într-un stil de viață din ce în ce mai bun și m-am bucurat de o rată foarte acceptabilă.
Dacă știam de pe atunci cum stau treburile acum era și mai bine, pentru că dobânda cea mai mare la orice credit de acest gen este în primii ani de credit, deci atunci e cel mai ok să faci rambursări anticipate. Însă dacă veniturile nu-ți permit la început, niciodată nu e prea târziu să începi să rambursezi anticipat un credit de genul ăsta. Chiar dacă vei economisi câteva mii de euro în economia totală a creditului, este economie. Îi economisești, nu îi dai.
Am făcut și un calcul de genul ăsta. Gen, dacă într-un an economisesc suma x vs dacă într-un an fiecare ban pe care îl prind îl dau pentru rambursarea anticipată la Prima Casă. De fapt, am făcut mai multe calcule și mai multe simulări. Nu am să vă plictisesc cu calculele mele matematice, însă pot să vă spun doar că în fiecare calcul rambursarea anticipată cu scăderea perioadei îmi dădea cu mult mai bine decât economisirea banilor și păstrarea ratei și a perioadei contractuale.
La urma urmei, după ce termin ratele la apartament devin proprietar și îl pot vinde la nevoie sau dacă vreau să-mi iau o casă (așa cum e următorul meu obiectiv). Din calculele mele reiese că mai degrabă devin proprietar cu drepturi depline pe un bun imobiliar decât să pun banii la ciorap. Pe această cale anunț că nu am nici un leu la ciorap :) Dacă un hoț mi-ar sparge apartamentul acum m-ar căuta după aia să îl plătesc pentru faptul că s-a deranjat să-mi spargă apartamentul :)
În plus, piața imobiliară e mereu într-o fluctuație interesantă. Mai ales în Galați, unde încep să văd prețuri de Las Vegas :) (până și la București s-ar putea să fie în curând mai ieftin să-ți iei teren, casă sau apartament decât în Galați – nu înțeleg de ce și nici nu vreau să înțeleg că e vorba doar despre cerere și ofertă). Anul ăsta piața imobiliară a crescut cu 6,5%. Anul viitor posibil să crească sau să scadă (dacă va începe o mică criză). Cert e că după ce nu mai ai rate e mai ușor să te distanțezi și să simți când să vinzi și să aștepți când să cumperi.
Îmi doresc ca prin informațiile transmise în acest articol să ajut cât mai multe tinere familii la fel ca a mea ca să-și facă un plan de rambursare anticipată astfel încât să scape mai repede de datorii ca să își vadă de alte obiective ale vieții. Un obiectiv al vieții pentru unii este să-și trăiască viața liniștiți în imobilul dobândit după rambursările anticipate.
Alt obiectiv al vieții poate fi o nouă rată, la o nouă casă mai mare și mai mișto, dar de data asta cu o sumă de avans mult mai mare obținută din vânzarea imobilului pentru care au plătit mai puțină dobândă și pe care l-au achitat mai rapid. Și eventual să repete schema cu rambursările anticipate și la noul credit dacă le merge bine pe plan financiar.
Disclaimer: Da, nu ai cum să scapi mai repede de o rată la Prima Casă dacă nu ai bani să o plătești mai repede. Însă articolul ăsta te poate pune pe gânduri astfel încât să evoluezi, să te dezvolți, să-ți pui obiective măsurabile și să reușești în cele din urmă să termini cu ratele mai repede dacă asta te macină. Stabilește-ți obiective mărețe și măsurabile.
Rugăminte: Dacă ai citit articolul ăsta până aici înseamnă că te interesează subiectul. Rugămintea mea este să dai un share acestui articol pe toate rețelele sociale pe care le folosești sau chiar să-l trimiți prin email la prieteni. Nu e cine știe ce informație sau secret de stat, dar poate servi drept motivație pentru unii oameni pe care îi poți ajuta.
Poveste bonus pentru cine e interesat :)
Ajunsesem în etapa aia de relație cu Irina (soția mea) în care știam că vrem să facem chestii împreună în timp ce trăiam povestea noastră de dragoste cu bani puțini. Ea stătea în Iași cu chirie. Eu locuiam la ai mei în Galați. Urma ca ea să se mute în Galați. Ne-am luat chirie undeva lângă blocul alor mei din Micro 39 ca să vedem cum ne descurcăm ca un proaspăt cuplu.
Ne-am descurcat foarte bine, dar nu din prima. Știți voi, una e să te vezi în fiecare weekend, alta e să locuiești împreună. Însă ca orice echipă am trecut rapid peste forming, storming (aici a fost mai greu), după care am dat-o în norming și când ne-am hotărât să scăpăm de chirie, ajunsesem la începutul etapei de performing, unde ne aflăm și acum :). Am zis că fie ce-o fi, decât chirie la periferie, mai degrabă un apartament în zona de mijloc a orașului unde aveam șansa să ne trăim viața la alte standarde de confort. Ceea ce am și făcut prin programul Prima Casă.
Numai bine când răzuiam la apartament ca să-l facem frumos împreună cu echipa de meșteri, am aflat că Irina este însărcinată. Lucru care m-a făcut să cred că a fost o decizie foarte bună. De ținut cont că eu am cerut-o în căsătorie pe Irina înainte să fie însărcinată și înainte să facem pasul spre Prima Casă. Adică toate s-au așezat cum nu s-a putut mai bine.
Am menționat chestia asta pentru că știu multe cupluri care se apucă de Prima Casă după ce apar aceste constrângeri gen copil + căsătorie. La noi s-a întâmplat totul înainte de Prima Casă, iar creditul ăsta doar ne-a oferit posibilitatea să oferim un mediu cât de cât stabil copilului. Cât despre job-uri, recunosc că a contat și asta.
Amândoi aveam stabilitate în firmele în care lucram, iar ulterior creditului de Prima Casă eu am devenit și asociat în cadrul unei firme pentru care lucram. Și menționez asta pentru că a contat în a rămâne în Galați și a continua treaba asta cu Prima Casă (adică am avut niște circumstanțe solide pentru a face un astfel de pas cu toate că eram tânăr – în alte cazuri mulți din cei care aveau 25 de ani pe atunci puteau alege varianta chiriei și nu făceau rău).
Am dat atâtea detalii pentru că în spatele fiecarei decizii se află o poveste care nu merită judecată la o primă vedere (având în vedere multitudinea de păreri de pe net legate de Prima Casă vs Chirie). Fiecare ia o decizie în acest sens și consideră că e bună :)
Sfântu Gheorghe (județul Tulcea) este locul în care poți vedea cum Dunărea se varsă în Marea Neagră. Este locul în care ai parte și de Delta Dunării și de Marea Neagră în același timp. Noi am ales o ofertă de Paști în Green Village și ne-am simțit extraordinar acolo.
Există mai multe posibilități de a ajunge la Green Village în Sfântu Gheorghe. Una dintre posibilități este să ajungi în Tulcea și să pleci cu vaporașul de acolo către Sfântu Gheorghe. O altă posibilitate este să ajungi cu mașina până la Murighiol și de acolo să mergi cu barca până la Sfântu Gheorghe.
În pachetul turistic pe care l-am ales noi am avut ruta Galați (am trecut cu Bacul în Tulcea pe la Galați) – Tulcea – Murighiol – barcă 60 de minute pe Dunăre până la Sfântu Gheorghe. Cu vaporașul de la Tulcea către Sfântu Gheorghe cred că durează mai mult, dar dacă prinzi vreme bună cred că e o adevărată plăcere. Noi la Murighiol am avut parcare privată (costă 15 lei pe zi). Îți lași acolo mașina fără griji și te urci în barca către Sfântu Gheorghe cufundându-te în natură și relaxare.
Soția are un fel de rău de Mare, însă transportul cu barca de la Murighiol la Sfântu Gheorghe a fost excelent. Drumul durează 60 de minute pe Dunăre și reprezintă o adevărată plăcere să îl parcurgi. Nu te gândi că îl vei parcurge cu un iaht sau ceva de genul, dar bărcile sunt acoperite, iar drumul e lin inclusiv atunci când plouă (la întoarcere am venit pe ploaie). Dacă alegi transportul prin cei de la Green Village vei avea transportate bagajele fără griji. Mi-a plăcut că înainte de a ne îmbarca, bagajele noastre au fost numerotate pe camere și încărcate în bărci. Când am ajuns la cazarea din Green Village echipa lor se ocupase deja ca bagajele să ne fie aduse direct în camere. Mi se pare un serviciu foarte bun de care am avut parte din prima.
Nouă ne-a plăcut foarte mult. Priveliștea e superbă. Ai activități indoor, outoor, plimbări cu barca, tot ce vrei. Nu te plictisești acolo nici când e vremea nasoală. Însă ce am apreciat eu cel mai mult este calitatea serviciilor. De fapt, calitatea oamenilor de acolo.
Am fost prin multe locuri în România însă niciodată nu am găsit un personal atât de bun precum cel din Green Village. Toți super zâmbitori de la A la Z. Toți super disponibili de la A la Z. Toți super flexibili și orientați către soluții de la A la Z. Toți! Nu știu cum s-a ajuns la performanța asta în domeniul resurselor umane la Green Village, dar tot personalul de acolo de la mic la mare era orientat către cultura serviciilor superioare. Și nu o făceau forțat sau ceva de genul, ci era parcă ceva nativ în ei. Chiar se bucurau să te facă să te simți bine. Felicitări echipa Green Village!
Dacă mergi pe vreme bună și stai pe la Green Village în Sfântu Gheorghe o să observi calitatea și prețurile unui resort de 4 stele. Eu personal aș cere mai mulți bani decât cer ei. Nu voi sta să detaliez serviciile și prețurile pentru cazare de la ei. De asta au un site mișto pe care îl puteți accesa aici ca să vă informați despre toate cele.
Pe noi, familia Ursan, formată din doi adulți și un copil ne-a costat cam 2.500 lei totul. În aceste costuri am inclus tot. În banii ăștia am inclus 4 nopți de cazare, demipensiunea (mic dejun și cină), mesele de prânz, multitudinea de beri pe care le-am băut, deserturile de la prânz, transportul cu barca dus-întors, combustibilul Galați – Murighiol și retur, închiriatul bicicletelor, patul suplimentar pentru copil și tot ce am mai cheltuit pe acolo. O bere Nenea Iancu costă 10 lei, iar eu consumam suficiente pe zi încât să ajung la această sumă. Dacă nu bei prea multă bere, cu siguranță ajungeai la sub 2.000 lei pentru un astfel de sejur de 4 zile :)
Mergeți măcar odată acolo. Noi am fost de Paști, deci nu e relevant ce spun eu legat de cum e să mergi la Mare la Green Village, dar bat pariu că dacă a fost așa fain de Paști, pe timp de vară e și mai și. Eu m-aș întoarce oricând. Mai ales pentru excursiile cu barca pe care nu am apucat să le fac deoarece în a doua zi e Paști a fost vremea nasoală. Deja urmăresc cu soția ce oferte vor fi pentru vară. Chiar mi-aș dori să fac plajă liniștit în natură.
Pe final de articol vă las și o galerie foto cu imagini din Green Village Sfântu Gheorghe. Menționez că acest articol nu este sub nici o formă sponsorizat în vreun fel de Green Village. Eu doresc ca prin acest articol să susțin turismul românesc făcut de niște oameni care chiar își doresc să fie treaba bună. Pe această cale îi felicit pentru serviciile pe care le oferă și sper să vă bucurați și voi de ele într-o oază de natură pe care mai rar o întâlniți în România și chiar în lume.
Nu ezitați să lăsați comentarii cu întrebări sau păreri despre Green Village la acest articol. Vă voi răspunde ca de obicei cu mare drag.
Am primit diverse mesaje despre postarea asta. Majoritatea au fost de bine. Au fost și niște fine ironii pe care le apreciez. Ideea e următoarea. Nu sunt nici nutriționist, nici antrenor personal și nici nu fac reclamă la MegaProteine.ro. Le luăm pe rând.
Tricoul cu MegaProteine.ro îl am de la un prieten din cartier pe nume Mircea, care arată mult mai bine decât mine. E și personal trainer, dar conjuctura în care se află nu-mi permite să îi fac reclamă sau să dau mai multe detalii pentru că nu e cazul. Tricoul respectiv îl dețin de 3 ani. De fapt, am mai multe tricouri ca acelea. Inclusiv unul roșu :)
Legat de alimentație. Nu am luat nimic deosebit până acum ca să pun mușchi. De fapt, nici nu cred că am cine știe ce mușchi. Spre deosebire de perioada în care slăbeam, acum pot spune doar că mănânc mai mult. Atât. Însă nu e o rușine să iei suplimente nutritive. O proteină după antrenament sau niște creatină bună atunci când tragi de fiare este chiar recomandat. Probabil voi apela și la suplimente din astea, dar momentan nu am luat nimic. Probabil genetic stau bine sau probabil mușchii au memorie și și-au adus aminte rapid de perioada când am cochetat și eu un pic cu trasul de fiare (acum vreo 3 ani).
Nu pretind că arăt bine sau ceva de genul. Oricât de bine aș arăta corporal, fața mă trădează. Sunt un om simplu care face sport, iar articolul cu mușchii a fost mai degrabă un fel de inspirație pentru cei care sunt grăsuni și cred că nu se poate. Eu am fost grăsun și am reușit. Mai ales că sunt și un tip leneș. Deci, se poate. Trebuie doar să vrei un pic.
Am fost atent la alimentație pe perioada în care am slăbit. Am învățat să mănânc broccoli cu diverse forme de carne. Pui sau pește. 5 zile pe săptămână mâncam mâncare gătită sau salate. În weekend orice. Dacă ești atent vei observa că nu îți mai vine să-ți bați joc de dietă în zilele de trișare (cheating days).
Dieta trebuie neapărat combinată cu sportul. După ce faci sport pe lângă faptul că eliberezi endorfine, arăți mai bine în oglindă pentru că ai musculatura pompată. Asta te face să mergi mai departe. Asta e un fel de motivație. Oglinda e bună. Dar cam atât. Nu am avut vreo rețetă secretă. Doar am fost serios și m-am ținut de treabă. În plus, nu îmi plac dulciurile, așa că am fost aproape pe zero zahăr.
Faceți niște analize înainte. Corpul meu nu e la fel ca al tău. Vezi înainte cum stai cu diverse valori ale organismului tău. Vezi cum stai cu inima. Eu la începutul anului mi-am făcut analize de sânge, de urină și de materii fecale. Apoi, am fost la un exament cardiologic. Apoi am fost și la o ecografie abdominală completă. Abia după aia m-am apucat de sport intens. Unele antrenamente necesită o sănătate de fier. Iar mușchii nu se fac cu o sănătate șubredă, mai ales dacă tragi până la epuizare. Pe bune, nu e de glumit cu treaba asta.
Apoi, nu există o rețetă secretă de slăbit sau de făcut mușchi. Pur și simplu nu există oricât ar dori unii să vă vândă programe de diferite feluri. Fiecare organism e diferit și de aceea există personal traineri sau nutriționiști. Apelați la ei că nu degeaba se ocupă cu ce se ocupă. Oamenii ăia îți văd corpul, te întreabă de obiceiurile alimentare și abia apoi îți creează un program de fitness. Posibil ca dacă faci ce am făcut eu să nu obții nimic. Eu am 30 de ani. Am un metabolism celular adecvat acestei vârste. Dacă ești mai tânăr s-ar putea să ți fie mult mai ușor să obții niște rezultate. Dacă ai niște ani în plus s-ar putea să muncești mai mult. Și tot așa.
Promisiunea e promisiune. Scriam aici că vreau mușchi, dar că nu prea știu cum. Iată că nici la mai puțin de o lună mușchii ăia au început să se așeze pe mine într-o formă sau alta.
Așa arătam acum un an și ceva pe 3 ianuarie 2016. Un grăsan plin de bere și de mâncare de toate felurile în mine. Plus hernia aia ombilicală pe care nu am apucat să o operez încă și care mă făcea să arăt ca o gazdă de Alien. Nu vă speriați, nu mai arăt așa acum.
În 2016 m-am apucat serios de slăbit și am tot povestit pe blog despre asta. În 2016 lucrurile au decurs cam așa: 1. Pe 2 ianuarie 2016 declaram că de pe 4 ianuarie vreau să slăbesc. 2. După 16 zile deja aveam rezultate bune. 3. Prin martie 2016 începeam să observ chestii legate de corpul meu. 4. În luna mai deja eram ok. 5. În iunie făceam declarația asta șocantă. 6. Tot în iunie mai aveam chef de vorbă. 7. La începutul anului 2017 am scris ceva mai multe despre asta. 8. Iar la câteva zile mai târziu m-au invitat la TV să povestesc despre slăbirea mea :).
La începutul acestui an, mai exact pe 12 februarie arătam cam așa. Am slăbit!
De fapt, hai să vă pun pozele alea cu before & after.
Recunosc că pe lângă dietă și sport am avut oportunitatea și posibilitatea de a beneficia și de niște tratamente corporale la aBeauty Clinique. E vorba despre VelaShape III, VelaSmooth Pro și Criolipoliză. Detalii pentru bărbați aveți aici. Detalii pentru femei aveți aici și aici. În plus, au o super promoție aici dacă sunteți interesați. Dar nu despre asta e vorba acum.
Vă spuneam că m-am apucat de tras de fiare. Cam de o lună. Și vreau să continui. Pe lângă zâmbetul tâmp și fața prelungă cu care am fost genetic combinat, în sfârșit încep să arăt a om :).
Iată!
Prelungul meu cap și preastrâmbul meu zâmbet nu au convins-o nici pe mama și nici pe soția mea să nu public următoarele poze cu care știu că voi fi ținta miștourilor prietenilor mei timp de o veșnicie :). Cu dibăcie am ascuns burta grație tricoului negru și am făcut poza asta.
Dovada că în spatele unor haine de tocilar se pot ascunde niște chestii :)
(Da, stau slab rău pe brațe, știu, lucrez la asta)
Și pentru hateri, colegul meu de sală Laurențiu m-a convins să pun poza asta.
De la o schijă, la om. Nu sunt rezultate mari sau bune. Sunt doar rezultate. Am tras de fiare. Într-o lună de când m-am apucat am avut săptămâni în care am tras zilnic (precum săptămâna trecută) și săptămâni în care am exersat o singură dată (acum două săptămâni).
Am încercat să mă țin de dietă, dar nu a mai mers. Sala cere mâncare. Și am mâncat mult. Și cam orice. Pentru că nu mă mai puteam abține. Organismul îmi cerea asta. Și nu e neapărat bine. Pentru că odată cu mușchii a apărut din nou și stratul de grăsime. Dacă faci sală să nu crezi că poți mânca orice. Cea mai mică greutate a mea a fost 78 de kilograme la 1,83 m. Cea mai constantă greutate a mea pe perioada de slăbire a fost 80 de kilograme. Acum am 85 de kilograme, dar corpul meu arată altfel datorită masei musculare și nu mai sunt atât de pornit pe scăderea în greutate, ci pe conturarea corpului. Revin cu poze pe la sfârșitul lui aprilie.
P.S.: Nu am fost la sală în adevăratul sens al cuvântului. Compania pentru care lucrez a făcut un fel de sală la parterul sediului și eu am profitat de ea. Dacă timpul îmi va permite voi merge și la o sală corespunzătoare. Știu că nimic nu se compară cu experiența dintr-o sală faină.