Poate are treabă cu perioada în care am urmat eu școlile. Poate are treabă cu ceva ce nu am urmat un mod special. Poate are treabă cu un sentiment naționalist care nu se naște, dar se dobândește. Nu reușesc să lăcrimez la nici o melodie mai veche sau mai nouă. Nimic nu mă mai sensibilizează din păcate. Societatea se duce în gol după părerea unora (nu și după a mea neapărat). Până când aud cântarea asta. Parcă ceva ce a stat mereu ascuns în mine se trezește, îmi face pielea de găină și mă îndeamnă la acțiune. Nu e război extern și nici nu se prefigurează vreo unul. Nu e nimic special care mă face să scriu acest articol. Pur și simplu o schimbam pe fiică-mea de noapte și am început să fredonez fără consimțământ. Am simțit ceva mai special și nu m-am putut abține să nu pun pe blog Treceți batalioane romane Carpații. Dacă vă ia cu gol în stomac sau măcar o lacrimă pe unul din obraji, înseamnă că mă înțelegeți. Iar dacă nu știți de ce, înseamnă că mă înțelegeți și mai bine. Respect Vasile Șeicaru.
In functie de stare si moment al vietii, o melodie te poate atinge la punctul sensibil. Daca se potriveste cu ceea ce simti in acel moment si te regasesti si in versurile melodiei, e clar ca, acea melodie „te atinge”.
Exemple:
Vali Sterian – Amintire cu haiduci
Coldplay – Paradise
Passenger – Let Her Go
Rage Against the Machine – Ghost of Tom Joad
AC/DC – Thunderstruck
Gabriel, înțeleg că nu ai făcut armata. Altfel plângeai din alte motive… invariabil, după câțiva km de marș, urma un „Ardealul ne cheamă”.
Nu, n-am făcut armata :)
Si eu ma trezesc uneori ca incep sa fredonez „Treceți batalioane romane Carpații” sau imnul Romaniei…si chiar nu stiu de ce. De plans…nu am plans niciodata la vreo melodie, dar unele imi dau o senzatie mai diferita. :)
Depinde acum si de starea in care te aflii si de genul muzical
https://www.youtube.com/watch?v=nOhOxHJSK98
Valeriu Sterian- Vino Doamne