17 metode de manipulare media cu care probabil ai fost păcălit măcar odată în viață

Manipularea media este utilizarea mijloacelor de comunicare pentru a înșela sau induce în eroare. Acest lucru se face adesea în scop de propagandă, activism, câștiguri financiare și relații publice. Iată 17 exemple pe care le voi da în acest material.

Citește până la final și apoi dă un share acestui articol. S-ar putea să scoți pe cineva din beznă. În plus, la final am adăugat și niște poze ce conțin exemple de manipulare mediatică clară, în funcție de unghiul din care privești.

Rhetorical Devices

Rhetorical devices sau dispozitive retorice (tradus în limba română) sunt niște modalități binecunoscute de a influența oamenii. Multe dintre ele au fost folosite de mii de ani și nu sunt neapărat lipsite de etică dacă sunt utilizate corect.

Poți fi manipulat prin dispozitive retorice atunci când ți se prezintă o informație ca fiind susținută de o persoană a fi considerată o autoritate într-un domeniu.

De exemplu, din ce în ce mai mulți bătrâni sunt păcăliți pe internet cu diverse suplimente nutritive care promit că le refac vederea și că aceste suplimente sunt recomandate de un doctor celebru (care nici măcar nu știe că i s-a folosit numele ilegal).

Biased Reporting

Biased reporting sau raportare părtinitoare în traducere liberă, reprezintă tehnica de a raporta în mass-media doar informații subiective, pline de ideologia politică sau ideologia organizației care are interes să își facă propagandă.

De exemplu, o firmă ce vinde combustibili fosili plătește studii care arată că combustibilii fosili până la urmă nu sunt așa răi și că fabricarea bateriilor poluează mai mult (e doar un exemplu). Apoi, ”împinge” această informație în mass-media.

Suprimarea informațiilor

Uneori pur și simplu nu afli anumite informații pentru că respectivul guvern, organizație sau companie nu vrea ca opinia publică să afle acest lucru. Spre exemplu, deversarea de deșeuri într-un râu poate fi o informație suprimată cu bună știință.

Dezinformarea

Dezinformarea este comunicarea intenționată de informații false în mediul online. Cel mai recent exemplu de dezinformare este multitudinea de mesaje care susțineau că nu este niciun fel de război în Ucraina pe final de februarie 2022.

Un alt exemplu de dezinformare este cel din 2020, când a început pandemia Covid-19. Atunci, foarte multe surse online obscure informau fals (adică dezinformau) spunând că virusul pur și simplu nu există și că ei nu știu pe nimeni să se fi îmbolnăvit de Covid.

Aici riscul cel mai mare este că avem memoria scurtă pentru că încă îi luăm în serios pe oamenii din lista noastră de cunoștințe de pe rețelele sociale care au distribuit și au continuat să distribuie informații false pe parcursul unor evenimente majore.

Falsitățile și erorile

Falsitățile și erorile reprezintă transmiterea de informații invalide din punct de vedere logic, cum ar fi dovada prin exemplu. Este deseori întâlnit ca oamenii să producă accidental argumente care sunt pur și simplu erori.

Manipularea mass-media este preluarea cu bună știință a acestor erori. Poveștile prin care anumite boli incurabile sunt tratate cu mămăligă vârtoasă și foi de dafin pentru că bunica cuiva a scăpat astfel de nu știu ce boală astfel, sunt exemple ale acestui tip de manipulare.

Dumbing Down

Nu știu ce traducere ok aș putea la dumbing down (poate prostire redusă la absurd sau ceva de genul). Dumbing down este o metodă de manipulare foarte des folosită care simplifică excesiv probleme complexe.

Utilizarea de clișee sau generalități sclipitoare ar fi câteva exemple cu care un om poate manipula pentru a părea în fața altora mai deștept decât este.

”Speranța moare ultima”, ”Viața merge înainte”, ”Ocaziile se răzbună”, ”Jocul greșeala așteaptă” sau ”Prima impresie contează” sunt clișee pe care unii oameni le folosesc și astăzi în mod conștient (că inconștient cred că mulți le folosim) pentru a manipula.

Falsa dihotomie

Falsa dihotomie este o afirmație incorectă în care ți se prezintă niște opțiuni ca fiind singurele opțiuni disponibile când de fapt acest lucru nu este adevărat. Se folosește și în politică și în război și în marketing și în activism și cam peste tot.

”Noi vs ei”, ”Stânga vs dreapta” sau ”Din două rele trebuie să alegi răul cel mai mic” sunt doar câteva exemple de false dihotomii pe care sunt convins că le-ai auzit destul de des. Ei bine, află că de multe ori opțiunile care ți se prezintă, nu sunt singurele opțiuni.

Autoritate anonimă

De foarte multe ori ați auzit informații care încep așa: ”Oamenii de știință spun” sau ”Experții sunt de acord că”. Ei bine, ăsta este un exemplu de manipulare prin metoda denumită ”Autoritate anonimă”.

Ține foarte bine pentru că oamenii care nu au educația de a verifica informațiile, pot lua de bună o informație susținută de menționarea unor autorități anonime precum ”cercetătorii britanici” sau ”experții în nutriție”.

Echilibrul fals

Echilibrul fals este o metodă de manipulare media de a pretinde că două argumente sunt la fel de valabile atunci când unul este mult mai valid decât celălalt.

De exemplu, „Unii experți susțin că pisicile sunt animale care au evoluat pe planeta Pământ, în timp ce alți experți subliniază că cel mai probabil sunt extratereștri dintr-o altă lume.” Bine, în cazul pisicilor nu putem fi cu adevărat siguri încă :))

Această metodă de echilibru fals se folosește și în marketing. Tehnica se numește publicitate prin asociere sau ancorare. Concret: foarte multe telefoane se compară cu un anumit model de iPhone pentru a duce omul cu gândul că ar fi la fel de bune, deși nu sunt.

Clickbait

Clickbait se traduce în română ca ”momeală pentru a da click”. Multe ziare, reviste sau publicații online au ca indicatori de performanță numărul de accesări ale site-ului. La fel au și multe bloguri sau vloguri.

Tehnica clickbait reprezintă crearea unui titlu și/sau a unei imagini menite să te facă atât de curios, tulburat sau nervos încât să dai click și să accesezi acel articol online sau acel videoclip pe YouTube.

Un cântăreț celebru s-a sinucis. Ce era scris pe biletul de adio! Anchetator: N-am mai văzut așa ceva.” – ca să dai click și să afli că e vorba despre un cântăreț celebru dintr-o țară de care nu ai mai auzit până acum și că totul s-a întâmplat acum 10 ani.

Uneori, se merge atât de departe încât clickbait-ul este compus din informații false. Acest lucru se întâmplă deseori în vlogurile pentru adolescenți: ”I-am făcut 100 de farse prietenei mele în 24 de ore. *NE-AM DESPĂRȚIT?!

Astroturfing

Astroturfing este un termen care desemnează o tehnică de propagandă utilizată în scopuri publicitare, politice sau din domeniul relațiilor publice, care urmărește crearea impresiei aparente a unui comportament spontan în sprijinul unei opinii, pentru a-i conferi o pretinsă „popularitate” pe care nu o deține în realitate.

Această formă de manipulare și dezinformare constă în disimularea sursei reale a unui mesaj destinat influențării opiniei publice și prezentarea lui ca provenind din surse multiple și independente, în așa fel încât să mimeze existența unei „baze sociale” largi.

Pe Internet, fenomenul este susținut de proiectarea unor programe speciale care au drept scop mascarea identității reale a unei surse și multiplicarea ei sub înfățișarea a numeroase surse aparent distincte între ele.

Exemplu: un guvern sau o organizație are interes să transmită un mesaj și face mai multe conturi false care susțin acea ideologie. Acele conturi împrăștie mesajul peste tot și creează senzația că multă lume e de aceeași părere.

Când în realitate nu e așa.

Bula de opinie

Oamenii tind să se îndrăgostească de propriile idei sau păreri și chiar dacă le arăți informații sau dovezi tot nu sunt dispuși să-și schimbe opinia.

Un bun exemplu este că deși un politician anume este dovedit că a realizat o infracțiune, susținători tot îl votează sau zic despre el celebra replică total inacceptabilă din punct de vedere moral: ”a furat, dar a și făcut”.

Rețelele sociale știu foarte bine acest comportament uman și profită de el realizând ”bule de opinie” sau ”camere de ecou”. Practic, accesând anumite tipuri de conținut, pe baza interacțiunii tale cu acesta, algoritmul îți arată ce vrei tu să vezi.

Manipularea constă în faptul că tu vei crede că majoritatea oamenilor gândesc ca tine pentru că vezi o grămadă de postări sau păreri similare cu ale tale când de fapt nu este așa în realitate.

Targetarea psihologică

Targetarea psihologică este o metodă de manipulare ce se folosește de utilizarea tehnologiilor digitale pentru a estima modul în care gândesc oamenii și apoi utilizarea acestor date pentru a le direcționa mesajele.

Pe baza comportamentului tău din mediul online, algoritmii reușesc să te înțeleagă și te cunoască probabil chiar mai bine decât te cunoști tu însuți. Astfel, îți pot apărea reclame sau informații cu ceea ce te-ar interesa chiar dacă doar te-ai gândit la asta.

Ce, nu ți s-a întâmplat niciodată să vorbești despre un anumit lucru și apoi să-ți apară o reclamă cu el? :)

Idioții utili

Idioții utili sunt un vehicul de manipulare mediatică foarte răspândit. Această tehnică este lipsită de etică deoarece se bazează pe lipsa de educație și inteligență a unei anumite categorii de oameni care pur și simplu nu au rea intenție, ci sunt doar idioți.

Acești ”idioți utili” sunt bombardați cu mesaje, informații și știri false pe care le distribuie mai apoi pe internet ajutând la procesul de propagare a dezinformării.

De asemenea, aceștia învățând lecțiile și argumentele informațiilor false, le susțin prin opinii și comentarii.

Sockpuppeting

Un sockpuppet este o marionetă făcută dintr-o șosetă (sock înseamnă șosetă, iar puppet înseamnă ciorap). Tehnica de manipulare media sockpuppeting reprezintă răspândirea dezinformării cu un număr mare de pseudonime.

De exemplu, un guvern care controlează mii sau milioane de conturi de social media poate transmite informații false ce pot fi luate de bune.

În trecut, Hitler a folosit această tehnică spunând apropiaților că repetarea cu tărie a unei minciuni de suficient de multe ori o transformă în adevăr.

Din punctul meu de vedere dezinformarea și sofismele sunt mai periculoase în acest moment decât armele nucleare.

Dezinformarea și sofismele au capacitatea de a porni războaie (inclusiv civile) și de a dezbina națiuni. Despre sofisme voi face un articol separat pentru că un subiect foarte interesant.

Trolling

Trollingul poate fi tradus pe românește prin ”luat la mișto”. Adică când cineva este ironic cu tine și îți ține hangul chiar dacă tu zici aberații sau faci acțiuni stupide, înseamnă că face mișto de tine ca tu să continui să o ții pe a ta și să te faci de râs.

Poate ți s-a întâmplat în tinerețe să vezi cum un prieten se îmbată și face chestii prostești, iar alți ”prieteni” îi întăresc comportamentul susținându-l, astfel încât acel prieten să facă chestii și mai prostești și să se facă și mai tare de râs.

În ziua de astăzi, trollingul online este o formă de ironie (uneori fină, alteori nu) prin care cineva ori încearcă să te provoace, ori încearcă să ”te pună la ambiție”, ori spune că este de partea ta și că ar trebui să continui să faci ceea ce faci.

În manipularea media, trollingul se folosește cu scopul de a încuraja un opozant să facă și mai extrem ceea ce face până ajunge în punctul în care adevărații simpatizanți nu îl mai plac.

De exemplu, să zicem că un politician X spune că persoanele asistate social ar trebui să fie mai bine verificate înainte să li se acorde ajutorul social. Oponentul acelui politician, partidul Y, face o fermă de troli care merg să îl susțină pe politicianul X în acest demers.

Dar nu oricum. Merg să îl susțină propunându-i să fie și mai aspru față de asistații social (rețineți că e doar un exemplu), gen să îi bage la pușcărie sau la muncă silnică.

Această încurajare a opoziției de a adopta o măsură extremă poate să nu fie pe placul alegătorilor reali ai acelui politician, iar asta ar putea duce indirect la pierderea unei bune părți dintre susținători.

Manipulare media vizuală

Manipularea media vizuală reprezintă producerea și distribuirea de medii vizuale false, modificate sau prezentate doar din anumite unghiuri, cum ar fi fotografii și videoclipuri. Și așa cum am promis la începutul articolului, închei cu niște exemple foto.

Fotografie realizată când Kate Middleton și prințul William al prezentat lumii al treilea copil

Exemple manipulare media 1

Sursă foto: Reuters/ Hannah Mckay

Soldați SUA din a 15-a unitate expediționară ajută un soldat irakian cu apă în Sudul Irakului, 21 martie 2003

Exemple manipulare media 2

Sursă foto: AP

Stație de știri :)

Exemple manipulare media 3

Sursă foto: CryPtICcR33PEr

Inaugurarea prezidențială a lui Donald Trump

Exemple manipulare media 4

Sursă foto: Indi_Comments

Hillary Clinton în Omaha

Exemple manipulare media 5

Sursă foto: abbydphillip

Soldați care se joacă cu copiii

Exemple manipulare media 8

Liderul Conservatorilor din UK, Theresa May, lansează autobuzul de campanie electorală în Northumberland

Exemple manipulare media 10

Sursă foto: Stefan Rousseau/PA Archive/PA Images

Fotograful Ruben Salvadori a relatat conflictul dintre soldații israelieni și tinerii palestinieni. Imaginea a fost regizată în cooperare cu un tânăr palestinian.

Exemple manipulare media 9

Sursă foto: Ruben Salvadori

Protest pro-imigrare

Exemple manipulare media 11

Sursă foto: TrumpOrTreason

Niște proteste legate de taxe în Paris

Exemple manipulare media 6

Sursă foto: civsnet

Eveniment Hillary Clinton în Ohio

Exemple manipulare media 7

Sursă foto: edhenry

Un exemplu legat de cum putem avea parte de manipulare media

Exemple manipulare media 12

Sursă foto: PainMagnetGaming

Concluzie

După cum observi, anumite tehnici de manipulare media sunt practicate de toate părțile. Pot fi practicate și de tabăra cu care ții tu și de tabăra cu care nu ții. Însă acum știi ce este de făcut pentru a încerca să eviți manipularea media.

Educația și informarea sunt o metodă de a evita manipularea media. Eu am început acest articol pentru a face o temă pentru facultate, dar studiind subiectul, pur și simplu m-am îndrăgostit de acesta.

Putem contribui la o lume mai bună dacă informăm mai bine și ne informăm mai bine. Distribuie acest articol tuturor cunoștințelor și prietenilor tăi, pentru că astfel îi vei ajuta și pe ei, dar te vei ajuta și pe tine să trăiești într-o lume mai sigură.

close

Salut 👋
Îmi pare bine să te cunosc.

Înscrie-te pentru a primi conținut interesant despre tehnologie, dezvoltare, marketing și lifestyle.

Nu fac spam! Protecție date conform GDPR. Te poți dezabona oricând.

Comentează la acest articol

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.