Oamenii în general sunt plini de scuze pentru nereușita lor. Nereușită în viață sau nereușită gramaticală. Aș fi bogat dacă aș primi un leu de fiecare dată când am citit sau auzit ”Ce contează, cum scriu? Contează mesajul.” sau ”E din cauza telefonului, nu văd tastele” sau ”A făcut autocorrect telefonul ăsta bulangiu”. Și eu dau buleli pe blog cu diferite cratime, litere lipsă sau în plus și topici ciudate. Când mă atenționează cineva niciodată nu-mi cer scuze. Îmi corectez greșeala imediat și îi mulțumeasc din suflet omului respectiv că m-a corectat. Dar nu despre asta e vorba, că m-am lămurit de mult prin articolul ăsta că nici măcar cei care se ocupă cu scrisul, unii bloggeri sau chiar cadre didactice nu se obosesc cu spațiul după semnele de punctuație, articulările corecte, logica (topica) gândirii lor sau alte chestii. Eu vă dau doar atât. Corectați voi treaba asta dacă puteți. Sau comentați voi ceva unui astfel de om. Priviți cum a scris. Via Cristi.
Lumea a cam uitat sa scrie Romaneste. E omenesc sa mai gresesti unele cuvinte dar te corectezi dupa aceea :) Eu mai gresesc cand ma grabesc sa scriu prea repede dar ma corectez singura fara ajutorul nimanui. Dar la unii nu intelegi nimic ce zic ei.
Mi-am amintit de o scenă văzută recent când mai mulți adolescenți din zona rurală trecuseră pe lângă un panou unde erau afișate mai multe texte… la care ei de acolo: „ohohoa, ce de-a hârtii cu texte”. Să mor de râs și de plâns totodată.
Problema este ca unele persoane nu isi petrec prea mult timp intr-un mediu care sa ii stimuleze sa scrie corect din punct de vedere gramatical, iar petrecand mult timp in astfel de cercuri cred ca-i destul de greu sa mai iesi.