Multe, foarte multe şi spre deosebire de alţii îi respect pentru asta, dar nu le pun linkul în blogroll pentru că nu am o relaţie cu ei aşa cum am cu vreun blogger din blogroll-ul meu. Când zic relaţie nu mă refer la prostii cârcotaşilor, ok :)?
Ok, deci ce au A-Listerii în plus?
Comentarii
Un articol scris de un A-Lister nu e chiar cea mai mare capodoperă dacă stăm bine să ne gândim. E un articol bun în cele mai fericite cazuri, dar în nici un caz nu e un articol extraordinar (mai sunt şi excepţii). Cei care comenteză respectivul articol îl desăvârşesc şi îl fac mult mai valoros. Da, ştiu, apa caldă a fost descoperită cu ceva timp în urmă :), însă daţi-mi voie să o descopăr şi eu :). Concluzie: comentatorii „rulez” la orice articol, indiferent că vorbim de un A-Lister sau de un ZeLister banal ca mine, deocamdată ;).
Conţinut
Să nu uităm că un A-Lister a ajuns A-Lister pe bună dreptate. Nu are rost să găsim loc de cârcoteală. De exemplu, eu îl ştiu pe Sebastian Bârgău încă de pe vrema când era doar un VisUrât pe ABlog şi scria articole pe care eu împreună cu tot service-ul IT le urmăream cu sufletul la gură şi cu cutia de bere în mână. Majoritatea îl ştiu doar de când e A-Lister … păcat. E doar un exemplu, nu aruncaţi cu pietre, ok?! Tot ce vreau să spun este că un A-Lister a avut conţinut excelent la el pe blog la un moment dat, iar asta i-a oferit un moment de glorie de care a ştiut să profite şi să-l menţină.
Linkuri
Parcă te simţi mai bine dacă pui link la tine pe blog către un A-Lister, nu? El nu-ţi cere asta, dar totuşi o faci în speranţa că „dacă şi cu parcă se plimbau pe-o barcă„. Da, A-Listerii au multe linkuri pe alte bloguri. Linkuri care vin nativ, fără să le ceară nimeni. După cum scriam şi aici, de ce să dai share la un „no name” când un A-Lister a scris deja despre acelaşi subiect (nu contează dacă mai bine sau nu)? Tu doar ai citit acolo prima dată despre asta şi nu pe vreun blog obosit, nu?
Prezenţă
A-Listerii sunt vedete şi în offline. Dacă X Company organizează ziua porţilor deschise, nu te vor invita pe tine, blogger anonim (care în majoritatea cazurilor nici nu poţi să vii: nu vreau să fiu cârcotaş şi să zic că nu poţi face asta pentru că nu te lasă mama sau pentru că a doua zi trebuie să mergi la şcoală – nu m-am putut abţine – scuze :)). Vor invita A-Listeri şi într-un mod mai mult sau mai puţin direct aceştia vor avea parte de promovare pentru că nici o campanie a unui brand puternic nu se lasă aşa repede neobservată. Pentru a avea un astfel de statut trebuie să ai ceva vechime în mediul online şi să inspiri încredere atât prin fapte cât şi prin vorbe. Ei bine, nu e chiar atât de uşor pentru unii, deoarece există oameni care vor fi spectatori toată viaţa şi vor comenta de pe margine, dar vor exista şi cei care vor lupta în arenă şi vor schimba/muta/influenţa/etc. Ăia care vor lupta pentru asta nu vor reuşi niciodată să-i mulţumească pe toţi. Nici nu trebuie, pentru că a încerca să-i mulţumeşti pe toţi e primul semn de mediocritate.
Recunoaştere
Au avut o serie de obiective, au fost serioşi şi s-au ţinut de treabă. Cu ce poţi să-i învinuieşti acum că au parte de recunoaştere? Toţi suntem liberi să avem propriile strategii de marketing. Nu ne opreşte nimeni să o începem de jos (ca să nu zic „să o luăm de jos„) şi să o terminăm sus :). Cel mai important e să nu termini prea devreme :). Oricine poate ajunge sus, dar trebuie să aibă o strategie corectă, clară şi realistă … strategie de care trebuie să se „ţină„.
Consecvenţă
Mulţi bloggeri se „lasă de meserie” după doua, trei dificultăţi sau scandaluri avute în online sau dupa 10, 100 de atacuri avute în online. Alţii se lasă de blogging din cauza problemelor de familie sau din cauza gestionării ineficiente a timpului. Şi A-Listerii sunt oameni, deci au şi ei problemele astea. Totuşi, continuă fără probleme, deci perseverenţa şi consecvenţa e o valoare a celor tari … indiferent de vârsta sau experienţa de blogging pe care o au. Apropo, consecvenţa şi perseverenţa sunt valori apreciate nu doar în blogging, ci în toate mediile.
…
Concluzii
Da, spre surpinderea unora nu am nimic de reproşat A-Listerilor. Sunt bloggeri care au muncit cât au trebuit să muncească pe vremea când trebuiau să muncească, iar acum nu fac decât să îşi întreţină munca. Ce-i aşa greu de înţeles şi de acceptat? E mai mult despre dezvoltare personală, nu despre privit în curtea altora. Noi trebuie doar să ne vedem de treabă şi să facem totul excelent în curtea noastră, iar abia apoi să privim la „concurenţă„, dacă îi putem spune aşa.
Acea pozitie nu a fost obtinuta peste noapte. In spatele ei se afla ore de munca si picaturi de transpiratie. Ce ma bucura pe mine este faptul ca au inteles pana la urma ca, involuntar, sunt niste modele pentru unii bloggeri si trebuie sa fie mai responsabili in blogosfera.
Muuulta munca, ceva determinare si un dram de noroc :)