Nisipurile de Aur – 29.08.2013: Deocamdată am avut noroc. Dimineața a fost una însorită, fără urme de aceea vestită furtună. Au mai fost apoi ceva nori, iar când speram cel mai puțin, a ieșit din nou soarele. Nu vreau să zic în nume de rău, dar deocamdată e ok vremea. Trebuie să mai rectific un lucru. Nisipurile de Aur s-ar putea să nu fie mai nașpa ca Mamaia, așa cum am zis în prima zi. Ne-am împrietenit cu niște români ok, cu care am mai stat de vorbă, iar unul dintre ei mi-a povestit că în centrul stațiunii Nisipurile de Aur se simte puternic influența occidentală și că e tare frumos. Din păcate nu avem căruțul Sarei la noi ca să ne plimbam până acolo. Oricum, îmi retrag concluziile.
Pe măsură ce stai la HVD Viva Club Hotel începe să-ți placă din ce în ce mai mult. Parcă îmi pare rău că mâine plecăm. Bulgarii chiar fac o treabă bună cu turismul vara și probabil e și o mână nemțească la mijloc, cel puțin ca investiții. Ce apreciez cel mai mult la acest hotel este că tot personalul zâmbește, este proactiv și căută să te facă să te simți bine. Până și femeile de serviciu sunt zâmbitoare și amabile. Am cunoscut oameni care spuneau că vin de 4 ani la acest hotel pentru că sunt absolut siguri că nu vor avea surprize neplăcute. Majoritatea apreciază foarte mult prospețimea mâncării și faptul că nu au avut niciodată probleme cu copiii în ceea ce privește indigestiile, alergiile sau alte iritații. Adevărul este că și noi i-am dat Sarei să mănânce aproape orice și la cât de sensibilă o consideram, se pare că nu a avut nici o problemă.
În jurul piscinei pentru copii poți creiona cu ușurință harta României. Marea majoritate dintre noi, românii, au venit cu toți copiii la ei :). Mai este doar o fetiță de-o seamă cu Sara, în rest, toți copiii sunt un pic mai mari. Asta nu o oprește pe Sara să se bage prima un piscina pentru copii, a cărei apă este destul de rece în jur de 9 dimineața. Tura asta am rugat pe cineva să ne facă poze la toți 3.
Din fericire, n-a mai venit furtuna. Din păcate, Sara nu a vrut să doarmă după-amiază, adică al doilea somn. Înainte de asta am fost cu ea din nou pe plajă ca să mai vadă odată Marea înainte de a pleca. Îi plac valurile la nebunie, iar când o iau în brațe îmi arată norii, întrebându-mă parcă ce sunt ăia. Seara a fost totuși ok, iar Sara a fost cooperantă, chiar dacă i-au lipsit câteva ore de somn. A fost și astăzi o zi excelentă. La ora 23:00 fix a căzut lată de oboseală. Într-un fel e mai bine pentru că nu m-am chinuit mai deloc să o adorm. Sper să și doarmă ok toată noaptea.