Din categoria: cum naiba ajung jocuri de genul ăsta în topuri? După Flappy Bird, nici o altă copie a jocului nu a mai fost la fel. Chiar dacă era îmbunătățită, nu a mai avut același succes. Pentru că era doar o copie, iar oamenilor nu le plac copiile. Dar asta nu înseamnă că Flappy Bird nu a jucat un important rol inspirațional pentru dezvoltatorii de jocuri. În timp ce o adormeam pe fiică-mea, căutam să văd care mai e treaba în topurile jocurilor de pe Android. Și am dat peste Follow The Line. Și l-am șters înainte să mă acapareze. Dar, dacă vreți să vedeți despre ce e vorba :)… aveți aici link către el.
Vrei sa vezi un joc “misto” si de succes?
https://www.youtube.com/watch?v=mEOsE1Z_lUo
Vizionare placuta!
Fuck :)))
Exact :)))
Este un paradox pe care nici eu nu-l înțeleg.
E vorba de faptul că acești oameni n-ar cumpăra o consolă Nintendo pentru nimic în lume, nici lor nici copiilor lor, deoarece sunt prea “childish”.
Adică dacă ești bărbat, mascul alpha, armăsar, musai să cumperi PlayStation sau Xbox. Tot ce e Nintendo e sub nivelul lor. Și de cele mai multe ori invocă virgulă ca motiv grafica HD, Ultra HD, 4K, realismul, sângele.
Dar!…rămân blocați în jocuri gen Flappy Bird, Candy Crush, Farmville.
E un paradox imens, poate chiar studiu de caz pentru absolvenții de psihologie.