Timpul eleganţei (II)

Din articolul anterior.

– Salut Ionuţ! Fă-te comod.

– Ionuţ, mi-ar plăcea să te văd la mână în scurtă vreme cu acest ceas Karl Breitner.

– Ionuţ, dacă îţi voi face eu cadou acest ceas nu te va motiva cu nimic, însă eu sunt dispus să-ţi împrumut această sumă de bani acum pentru a nu amâna momentul fericit. Mi-i vei înapoia tu în câteva rate lunare. Ce zici?

– Este timpul eleganţei în viaţa ta Ionuţ. Ai să vezi diferenţele după, chiar dacă vorbim deja de minute în şir despre un ceas.

Au realizat împreună comanda online, bucurându-se de parcă erau nişte bune prietene care tocmai ieşiseră la shopping de haine şi probau diverse rochii.

Au pus ca adresă de livrare adresa de la birou, iar în două zile vine curierul în sediul firmei şi întreabă de Ionuţ Popa. Ionuţ Popa însă nu era de găsit. Deja l-au căutat colegii prin diverse birouri, dar nu dădeau de el. Brusc, toată lumea îşi aţinti privirea către biroul domnului Popescu, şeful cel mare. Se auzeau nişte strigăte cu care nu erau obişnuiţi.

– Afară, afară! Eşti concediat! Nu mai vreau să te văd în faţa ochilor! Cum ai putut să-mi faci asta?

Se crease o confuzie neașteptată. Livrarea se făcea în cursul zile de vineri, când atmosera era mai lejeră. Curierul tocmai adusese comanda de la topceas.ro, binecunoscutul magazin online de ceasuri, însă Ionuţ nu era de găsit. Colegii îl căutaseră prin câteva birouri, dar nu dăduseră încă de el. Când curierul era pe punctul de a-şi pierde răbdarea, vine Ionuţ foarte vesel. Fusese la baie ca tot omul. Zâmbitor, întreabă curierul:

– Mi-a venit ceasul ăla superb de la topceas.ro?

– Topceas.ro? Da, parcă de la ei e comanda. Trimit destul de multe comenzi prin intermediul firmei noastre.

– Foarte bun, e un ceas Karl Breitner veritabil. Cât trebuie să vă achit?

– 999 lei domnule, dar am să vă rog să-mi daţi fix această sumă, că nu am să vă dau rest.

– Staţi liniştit, poftiţi 1.000 lei şi spuneţi-mi unde semnez.

Ionuţ ia cutia ceasului şi merge în biroul său. O deschide emoţionat.

gentle_GTL-SSLX_6

Ceasul Karl Breitner din seria Gentle, mai exact modelul GTL-SSLX, era atent împachetat, inspirând lux şi rafinament încă de la primul contact vizual. Şi când să apuce Ionuţ să se bucure de el, intră brusc un coleg peste el în birou.

– Ionuţ, poţi să mergi exact să vezi pe cine a dat şeful afară astăzi? Nu l-am auzit niciodată aşa nervos!

– Cine? Domnul Popescu? Domnul Popescu este un manager ferm, dar nu s-ar comporta niciodată aiurea cu oamenii săi.

– Ionuţ, ar fi trebuit să-l auzi. Urla din toţi rărunchii.

– Bun, atunci am să merg la el sub pretextul de a-i arăta noul meu ceas.

Ionuţ închide cutia şi urcă în biroul domnului Popescu. Bate la uşă şi intră fără să aştepte răspunsul acestuia. Când colo, îl vede pe domnul Popescu cu o pereche de căşti pe urechi dând din cap. Merge la el, îl bate uşor pe umăr şi îi mişcă cutia ceasului prin faţa ochilor.

– A venit bijuteria aia de ceas?! Arată-mi!

– Arată mult mai bine în realitate decât în poze domnule! Priviţi!

– Aşa este, arată cu adevărat bine! Eşti fericit?

– Da domnule Popescu. zise Ionuţ punându-şi ceasul la mână şi acoperindu-l ulterior discret cu mâneca cămăşii.

– Cum te face să te simţi?

– Nu ştiu … mai elegant, mai fericit, mai sigur pe mine … mai bine, într-un cuvânt!

– Vezi cât de multe poate face un ceas bun, care să îţi placă?

– Da domnule Popescu, este probabil cel mai tare lucru pe care mi l-am cumpărat pentru mine, pentru felul cum arăt şi cum mă simt. Vroiam totuşi să vă întreb ceva. Colegii îmi spun că astăzi v-au auzint ţipând ca niciodată. Ce s-a întâmplat?

– Eu, ţipând? Puţin probabil sau … a … cred că nu mi-am dat seama.

– Adică?

– În weekend voi ţine o prezentare publică legată de timp şi am vrut să mă pregătesc un pic înainte. Sunt oameni total noi şi asta îmi dă un pic de emoţii. Am un audiobook interactiv care mă ajută să-mi exteriorizez emoţiile.

– Şi cum funcţionează?

– Păi, de obicei, cel mai eficient exerciţiu este să fac ceva ce nu aş face niciodată public. Este exerciţiul în care trebuie să joc rolul şefului care îşi dă afară cu ură angajatul care a făcut lucruri oribile. Şi cum în viaţa de zi cu zi nu pot să o fac, exerciţiul din cadrul audiobook-ului mă îndeamnă să scot toată nervozitatea din mine îndemnându-mă să ţip cât mai tare. De obicei fac asta acasă. Ar trebui să încerci şi tu uneori.

– Eu? Nu mulţumesc. Prefer să respect timpul eleganţei şi să mă bucur de acest minunat ceas. Este tot ce am nevoie în acest moment.

– Vei ajunge şi la timpul exteriorizării. Toate la timpul lor, micul meu om de succes, toate la timpul lor.

În weekend, domnul Popescu tocmai îşi începea discursul în cadrul evenimentului pe care avea să-l susţină.

– Doamnelor şi domnilor. Pe parcursul acestor două zile în care vom vorbi despre time management, aş vrea să plutească o aură de „plăcere” asupra noastră. Dacă tot am ales să ne petrecem aceste două zile împreună, oferiţi acest timp şi minţii voastre, nu numai trupului care se află oricum în această sală.

– De curând, unui om pentru care timpul nu mai avea răbdare, un ceas stilat i-a ridicat moralul, l-a făcut mai productiv şi i-a oferit mult mai multă încredere în sine.

– Înainte de a învăţa să ne planificăm timpul matematic atunci când timpul pur şi simplu nu mai are răbdare, amintiţi-vă că e timpul eleganţei!

3 comentarii la „Timpul eleganţei (II)”

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.