Și eu despre refugiați

Băi, treaba nu e așa simplă indiferent din ce unghi privim. Refugiații sunt o problemă importantă. O problemă nasoală. O problemă care poate fi privită din n perspective.

Să fim oameni. E prima chestie care îmi vine în minte legat de problema refugiaților. Când moare unul sau doi e tragedie. Când mor cu sutele e deja statistică. Și totuși, eu nu aș dori să fac parte din nici o statistică. Pentru că felul cum mor eu nu diferă de modul cum moare un musulman.

Este fix aceeași durere și fix aceeași suferință înainte de moarte. Nu cred în conceptul de moarte ușoară. Moartea e moarte și reprezintă o chestie nașpa. E sigura certitudine a vieții. Dar tot e nașpa. Și ca un bonus, studiile spun că moartea prin înecare este o moarte foarte crudă și dureroasă. Așa că fac doar un simplu apel: nu mai priviți moartea oamenilor ca pe o statistică. Creștini, budiști, hinduși, musulmani, toți suntem oameni. Și moartea e la fel de nasoală pentru toți. Am simțit nevoia să fac remarca asta pentru că simt că, încet, încet, ne transformăm în niște ființe inumane care numără diverse statistici. Cred că e momentul să fim oameni.

Privind din mai multe perspective situația refugiaților e nașpa. Și pentru noi și pentru ei. Treaba cu islamizarea Europei e o temere care ne curge pe șira spinaării. Indiferent că suntem atei sau creștini. Nu poți să nu te gândești la asta.

Mergem și în partea cealaltă. Cine vine în Europa trebuie să respecte regulile Europei. Suntem un continent prea vechi și prea bătrân ca să își bată cineva joc de noi. Am avut războaiele noastre, am avut crimele noastre, am avut abuzurile noastre. Știm cum e. Și nu mai vrem. Sincer.

Primim refugiați în limita posibilităților. Dar cei care vin trebuie să joace după regulile noastre de cultură și civilizație. În Germania dacă faci sau zici ceva contra zice lumea că ești nazist. Parcă cineva le-a spălat creierele cu treaba asta. Nici săracii evrei care au avut o grămadă de suferit în urma WW2 nu cred că ar avea de obiectat în impunerea unor reguli stricte refugiaților. Tată, ești în țara noastră, în cultura noastră. Nu ne sperii copiii și nu agresezi femeile noastre verbal sau fizic. Am muncit ca chiorii să ne asigurăm acest climat. Ori vă adaptați, ori luăm măsuri. Numai să fim fermi.

Din punctul meu de vedere Europa (Uniunea Europeană) e un eunuc. Un eunuc cu mușchi, săbii și topoare. Dar eunucul tot eunuc rămâne. Europa are nevoie de măsuri ferme, aplicate ferm. Și atât. Restul sunt discuții interminabile. La Bruxelles.

Salut 👋
Îmi pare bine să te cunosc.

Înscrie-te pentru a primi conținut interesant despre tehnologie, dezvoltare, marketing și lifestyle.

Nu fac spam! Protecție date conform GDPR. Te poți dezabona oricând.

Un comentariu la „Și eu despre refugiați”

  1. Aștept inițiativele de genul – Adoptă un refugiat, în teorie toată lumea o să ia acasă 2-3 astfel de refugiați… în practică nimeni nu o să facă nimic… pentru că ce ne doare să spunem că facem și desfacem? Dă bine la imagine dar în practică, vorba cuiva de prin online, suntem doar niște dihănii…

    Răspunde

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.