Acum două zile am observat că Podul Cosmești a intrat în reparații capitale, pe care eu le consider de bun augur și de aceea am decis să salut această inițiativă printr-un articol dedicat.
(P) Obține reducere pe viață de -20% la comisioanele de tranzacționare crypto Binance folosind linkul meu de afiliere. Reducerea de -20% este reducerea maximă pe care probabil o poate oferi un afiliat Binance cu vechime. Acest material nu este un îndemn sau un sfat de investiții.
Podul Cosmești este practic una dintre punțile de legătură dintre județul Vrancea și județul Galați, acesta traversând râul Siret. Se pare că acest pod a fost construit în anul 1924, fiind avariat pentru prima dată abia în anul 1940 când a avut loc un cutremur și s-a fisurat o pilă.
O perioadă de timp, Podul Cosmești a fost traversat doar cu respectarea unei reguli de viteză care restricționa circulația la doar 5 Km/h. Abia după cel de-al doila război mondial pila avariată a podului din Cosmești a fost refăcută.
În perioada 1963 – 1964 partea carosabilă a fost lărgită prin scoaterea trotuarelor pentru pietoni în afara podului, iar podeaua din lemn de stejar a fost înlocuită cu un planșeu de beton turnat peste care s-a turnat ulterior asfalt. Nu-mi stă în fire să fiu cârcotaș, dar cu tehnologia din 1963 tot s-au mișcat mai repede pentru asfaltarea și repararea unui pod, comparativ cu ritmul lucrărilor din ziua de azi.
Podul Cosmești arăta superb până în 1974, deoarece la capete avea niște coloane în stilul Arcului de Triumf, aceastea fiind înlocuite cu niște schelete metalice mai înalte care permiteau și accesul pe pot a mașinilor mai înalte. În 1995 intrările pe pod au fost lărgite și alungite, iar de atunci nu s-a mai făcut nici o îmbunătățire.
Cu toate că deja șoferii care ieșeau din județul Galați sau intrau în județul Galați pe Podul Cosmești se resemnaseră, iată că au început anul acesta lucrările de reabilitare. Chiar dacă am stat la o coadă imensă până să trec podul și să-mi continui drumul spre Tecuci, m-am bucurat că am văzut chiar un grup de muncitori ce lucrau, nu stăteau degeaba.
Am făcut și câteva poze printr-un parbriz care a trecut în ziua aia prin multe și numai curat nu era :).