Nu te mai neglija

”Niciodată nu am timp pentru mine.”

”Mereu îi pun pe ceilalți pe primul loc!”

”Nu am timp de nimic, nu sunt ca tine!”

Dacă te auzi spunând uneori astfel de lucruri, fie și în gând, oprește-te acum. Realitatea crudă a vieții este că nimeni te va ajuta așa cum o poți face tu. Așa cum dragoste cu forța nu se poate, nici ajutor cu forța nu se poate.

Singura persoană care te poate ajuta cu adevărat ești tu.

De la tine pleacă totul și la tine se termină. Că unele persoane pot face diferența pozitiv în viața ta este cu totul altă poveste. Însă fără dorința și voința ta nimic nu poate fi schimbat.

Și nu, nu-i mai învinovăți pe alții că o duc mai bine ca tine sau că nu te ajută să devii și tu la fel de fericit, motivat, bogat sau sănătos.

Există o explicație științifică pentru care oamenii fac asta și după ce o vei conștientiza, nu vei mai fi așa critic cu oamenii despre care ai senzația că sunt numai pentru ei și pentru nimeni altcineva.

Natura e vinovată, dacă vrei să cauți neapărat un vinovat.

Natura ne-a creat astfel și nu ne putem schimba prea rapid, deoarece sunt necesari mii de ani de evoluție, poate chiar zeci de mii de ani de evoluție, până să se producă schimbări notabile, vizibile și cu potențial genetic de transmitere la un om sau la orice ființă vie.

Simplificând, pot să-ți spun că încă din cele mai vechi timpuri omul se confrunta cu ceea ce specialiștii numesc astăzi selecție naturală. Supraviețuire, fie ca cel mai bun să câștige, numește-o cum vrei.

Pe vremuri exista penurie de mâncare, apă și adăpost. În anumite colțuri ale lumii încă mai există din păcate aceste probleme, pentru că așa cum scria Dr. Yuvah Noah Harari în cartea Homo deus. Scurta istorie a viitorului, evoluția nu se întâmplă gradual echilibrat pe toată suprafața planetei.

Prin urmare, natura ne-a modelat să avem grijă de noi înainte de a avea grijă de ceilalți. Ne-a modelat să fim astfel pentru a supraviețui. Ne-a modelat să ne gândim înainte la supraviețuirea noastră înainte de a ne gândi la ceilalți.

Totuși, ce s-a întâmplat între timp? Oare noul val de corectitudine politică ne-a făcut să ne dorim să fim mai buni cu semenii noștri sau cel puțin să arătăm și să pretindem asta?

Sau faptul că nu avem suficientă grijă de noi uneori este o formă de victimizare practicată într-un mod inconștient de mintea noastră care a observat în alte mii de ani de evoluție că plângându-ne putem atrage atenția celor din jur, lucru pe care probabil în această perioadă ni-l dorim mai mult pentru că nu mai aveam neapărat o problemă cu hrana, apa și adăpostul?

Nu știu.

Cred că nu există un răspuns exact la aceste întrebări care cel mai probabil ar naște discuții interminabile pe subiect într-o noapte filozofică care ar începe ca o discuție simplă între prieteni la câteva beri și ar sfârși pe la 6 dimineața după alte câteva beri, nu pentru că s-ar fi ajuns la o concluzie comună, ci pentru că gradul de oboseală și beție (sau oricare se manifestă primul) ar împiedica continuarea discuției.

Cert este că dacă nu ai grijă de tine, nu spera ca alții să aibă. Nu o vor face. Și nici nu sunt datori să o facă. Dacă ai oameni în jurul tău care se îngrijesc de tine, e ca un bonus. Fii o persoană foarte recunoscătoare pentru asta și mulțumește universului zilnic pentru ceea ce ai.

Însă și grija asta are anumite limite.

Cei dragi nu pot dormi în locul tău, nu pot face sport în locul tău, nu pot mânca sănătos în locul tău și nu pot bea mai multă apă în locul tău. Nu pot face anumite lucruri cu cei dragi în locul tău, nu pot citi în locul tău, nu pot deveni nefumători în locul tău și nu pot trăi viața în locul tău.

Tu ești la butoane.

Nimeni altcineva.

Și știi ce e paradoxal?

Că a avea grijă de tine nu este nici măcar un act de egoism. Atunci când nu te neglijezi și ai grijă de tine la modul complet, adică și de sănătatea fizică și psihică, este un gest autentic și pur de altruism.

De ce?

Pentru că dacă nu ai grijă de tine, nu poți avea grijă de alții. Dacă ai călătorit cu avionul îți amintești probabil de următorul mesaj care sună mai mult sau mai puțin la fel în toate limbile:

”În eventualitatea puțin probabilă a depresurizării avionului, vor apărea măștile de oxigen. Prima dată trebuie să vă puneți masca dumneavoastră fixând-o pe nas și pe gură și potrivind elasticul. Abia după aceea ajutați copiii sau alte persoane din jurul dumneavoastră.”

Exemplul ăsta spune tot. Dacă vrei cu adevărat să fii o persoană altruistă, nu te mai neglija. Este ok să ai grijă de tine înaintea tuturor.

Dacă vrei să-ți vezi copiii la nuntă, ai grijă de tine azi. Dacă vrei să te bucuri de nepoți ai grijă de tine azi. Dacă vrei ca la 90 de ani să mergi în croaziere fără să porți scutece sau tuburi de oxigen după tine, ai grijă de tine azi.

Dacă vrei să poți mânca dulciuri toată viața, fii cumpătat azi. Dacă vrei să ajuți alți oameni, copii, animale, bolnavi, natura, ecosistemul, orice cauză nobilă, educă-te și fă bani. Nu e nici o rușine să faci bani și să ai bani.

Cum ai putea construi adăposturi pentru animale dacă nu ai atât de mulți bani încât realizarea faptelor bune să nu-ți dezechilibreze viața? De exemplu.

Închide ochii și imaginează-ți ce îți dorești azi, acum. Începe să creionezi în minte locul în care te afli. După ce l-ai schițat, colorează locul acela în mintea ta. Dă-i viață. Simte vântul, simte aerul cum trece pe acolo.

Tu ești acolo. Poți simți atmosfera de acolo. Căldura sau răcoarea. Vântul sau liniștea. Poți simți cum miroase în locul acela, în momentul acela. Poți atinge lucruri, persoane sau ființe. Zâmbești. Te uiți la tine și zâmbești.

Ei bine, nu știu ce te motivează pe tine. Dar probabil că dacă ai făcut acest exercițiu, imaginea zugrăvită de tine te poate motiva. Însă chiar dacă nu știu ce te motivează pe tine, știu un singur lucru. Este nevoie de tine viu, întreg la cap, sănătos și fericit pentru a te bucura de acel moment.

Folosește puterea lui nu pentru a deveni astfel începând de astăzi. Poate nu vei fi conștient dacă faci ceva bun pentru tine într-un anumit moment. De aceea, exprimarea fă ceva pentru tine, ai grijă de tine, fii bun cu tine sau orice exprimare asemănătoare s-ar putea să nu fie atât de puternică.

Însă pot să-ți spun sigur că atunci când nu faci ceva pentru tine vei fi conștient. Îți vei da seama că te neglijezi. Vei simți pur și simplu că te neglijezi într-o formă sau alta. Și când îți vei aduce aminte de asta, vei putea folosi puterea lui nu. Puterea interzicerii. Interzice-ți să te neglijezi.

Nu te mai neglija.