A greși e omenește.
Cine nu a greșit, nu a muncit.
Din greșeli învățăm.
Probabil sunt chestii pe care le auzi încă de la cea mai fragedă vârstă. Și când ai o vârstă fragedă nu înțelegi ce înseamnă. Uneori nu înțelegi ce înseamnă nici când ai o vârstă mai înaintată.
Unul dintre mirajele cărților de dezvoltare personală este că îți spun ce să faci și ce să nu faci.
Mesaje de genul ”Am greșit eu, ca să nu fie nevoie să greșești și tu.”
Uneori și eu am scris pe blog articole cu titlul ”Am testat eu deja produsul X ca să nu fie nevoie să o faci tu.”
Nu zic că nu e de bine. Nu ai tot timpul din lume ca să faci toate greșelile vieții. Nu ai toate oportunitățile din lume ca să faci toate greșelile vieții.
Și chiar dacă ai și timp și oportunități, cine spune că ai făcut toate greșelile vieții? Cine spune că sunt toate? Poate că sunt greșeli care nu s-au inventat încă? Sau cine spune că sunt greșeli?
Nu vreau să mergem într-o discuție filozofică acum, însă merită să-ți pui astfel de întrebări doar pentru a-ți ține mereu creierul viu, curios și antrenat.
Revenind la greșeli pot să-ți spun că este bine să citești cărți și să înveți din greșelile altora. Te va ajuta mult dacă îți faci un obicei bun din a citi cărți.
Imaginează-ți că a citi o carte bună e ca și cum ai sta la masă cu o persoană foarte importantă cu care nu ai ocazia să stai în mod obișnuit. Fie că nu ai acces la acea persoană sau fie că acea persoană poate nu mai trăiește.
Ai vrea să-i adresezi o întrebare lui Mahatma Gandhi și nu poți? Poți citi o carte despre el. Ai vrea să stai de vorbă un pic cu Winston Churchill? Poți citi mai multe despre viața lui.
Ai vrea să afli mai multe despre familia Obama? Există cărți. Inclusiv despre Elon Musk poți citi informații foarte interesante.
Și lista poate continua, dar ai prins ideea.
Ai acces la informațiile despre tot felul de oameni citind cărți despre ei.
Vei observa că sunt prezentate atât greșeli cât și succese. Uneori simple povești de viață din care afli că viața oamenilor de succes seamănă cu a ta. Cel puțin până la un punct.
Este bine să afli ce greșeli au făcut unii oameni de succes. Este bine să afli și ce au făcut bine. Este important în general să afli informații interesante. Unele te vor ajuta practic. Pe altele poate nu le vei folosi niciodată.
Însă totul se va aduna la bagajul tău de cultură generală.
Totuși, nu te poți feri de toate greșelile posibile. Și imposibile.
Pe unele le vei face chiar tu.
Și atunci trebuie să știi cum să le abordezi, cum să le tratezi și cum să le folosești în avantajul tău.
Frica de a greși este firească.
Pe vremuri, o greșeală putea să te coste viața.
Prin urmare, evoluția ne-a făcut să dorim instinctiv să ne ferim de greșeli.
Este greșit să furi mâncarea unui om din trib. Pentru că acel om s-ar putea răzbuna pe tine într-un mod în care nu ți-ar face plăcere.
Este greșit să te urci la volan și să conduci un autovehicul atunci când te afli sub influența băuturilor alcoolice. Pentru că statistic se întâmplă foarte multe accidente din această cauză.
Este greșit să spui unor oameni lucruri rele. Pentru că prietenii sunt alături de tine profitând de eul tău, dar dușmanii sunt mereu pregătiți să-ți facă rău.
Cert este că nu ești defect dacă te ferești de greșeli. Este evoluție biologică. Pur și simplu evitarea greșelilor i-a ajutat pe strămoșii tăi să stea departe de probleme.
Stând departe de probleme, aceștia au putut să-și prelungească viața, să se înmulțească și să-și ducă genele mai departe.
Paradoxal, greșelile i-au învățat să stea departe de greșeli. Dacă nu știi ce e greșit, atunci cum știi ce este corect? Dacă nu știi ce e corect, atunci cum știi ce e greșit? Dacă nu știi ce e răul, atunci de unde știi ce e binele?
Dacă nu știi ce este supărarea, atunci de unde știi ce e fericirea? Și lista cu întrebări de genul ar putea continua.
Cert este că frica de a greși s-a dezvoltat în mii de ani de evoluție biologică umană. Dacă eu îți spun acum să nu-ți fie teamă de greșeli este total împotriva evoluției, nu?
Este bine să te ferești de anumite greșeli. Este greșit să conduci sub influența băuturilor alcoolice pentru că statistic nu duce niciodată la nimic bun.
Este normal să nu te droghezi pentru că statistic nu duce la nimic bun.
Este normal să nu furi pentru că statistic nu duce la nimic bun în final.
Chiar dacă alții, sau poate chiar tu, au scăpat cu bine atunci când au făcut ceva foarte cunoscut ca fiind greșit, nu înseamnă că este bine. Statistica este bazată pe calcule matematice.
Matematica are la bază cifre în forma sa cea mai simplă.
Cifrele nu mint.
Per total, greșelile cunoscute global ca fiind greșeli de nefăcut aduc mai mult rău decât bine. Mai mulți oameni au fost afectați de greșelile de nefăcut de-a lungul timpului decât cei care au scăpat de consecințele acelor greșeli.
Prin urmare, nu face greșeli de nefăcut.
Însă eu nu mă refer la greșeli de nefăcut.
Eu mă refer la greșeli de tipul ”inventării becului”.
Becul a fost inventat de Thomas Edison.
Cel puțin lui îi este atribuită această invenție, deși sunt foarte mulți oameni care au experimentat pe acest subiect.
Poate că este cel mai clasic și perimat exemplu legat de cum pot fi privite greșelile bune. Dar încă este un exemplu bun care scoate în evidență ce vreau eu să spun acum.
Thomas Edison este un inventator celebru pentru că a inventat becul. O invenție fără de care tu în acest moment nu îți mai poți imagina lumea. Nu e genul de invenție care să devină perimată peste noapte.
Până să inventeze becul, Thomas Edison a încercat să inventeze un sistem de vot electronic, un instrument de scris electric, un fonograf, o păpușă vorbitoare și un kinetoscop.
Și cine știe ce a mai încercat să facă.
Nu a reușit. Sau cum s-ar spune în popor, a dat greș.
Apoi, despre bec se spune că a avut 10000 de încercări nereușite de a-l inventa. Zece mii de încercări nereușite.
Mie dacă mi-ai da zece mii de euro în monede de câte un euro, cel mai probabil nu aș sta să număr monedă cu monedă ca să fiu sigur că sunt zece mii de euro.
Te-aș crede pe cuvânt și aș merge mai departe mulțumit că am zece mii de euro în plus, chiar dacă în realitate s-ar putea să fie vreo 8974 de euro.
S-a născut chiar și un citat celebru atribuit lui Thomas Edison:
”Nu am eșuat. Am găsit doar 10000 de metode prin care nu funcționează să faci un bec.”
Este posibil să fie un citat real sau nu.
Nu contează.
Însă evidențiază ce aș vrea eu să concluzionez. Cel mai mult contează atitudinea pe care tu poți să o ai față de noțiunea de greșeală.
De unele greșeli merită să te ferești. De unele greșeli nu.
Dacă nu este clar până acum, subliniez faptul că este indicat să te ferești de greșeli care ți-ar putea pune viața și sănătatea în pericol.
Sau viața și sănătatea celor din jur. Indiferent că sunt persoane apropiate sau necunoscuți.
Acum hai să vorbim despre greșelile de care nu merită să te ferești.
De fapt, e cam una singură.
Nu merită să te ferești de greșeli care te-ar face să-ți fie rușine pentru că nu ai reușit ce ți-ai propus.
Sau care te-ar face să pierzi niște bani pe care ți-ai permite să-i pierzi. Sau pe care nu ți-ai permite să-i pierzi. Sau pe care nici nu știi dacă ți-ai permite sau nu ți-ai permite să-i pierzi.
Acum mulți ani lucram în domeniul telefoniei mobile și obiectivul era să facem cât mai multe abonamente la un serviciu de telefonie mobilă.
Primisem în cantități semnificative un nou model de telefon foarte așteptat de către clienți. La un preț bun.
Eu aveam puterea de a decide cum să vindem acel telefon.
Sau nici nu știu dacă aveam sau nu din punct de vedere formal autoritatea și puterea de a face asta.
Nu conta.
Am întrezărit oportunitatea și am acționat. Nu înainte de a face niște calcule sumare înainte să-i dau drumul, bineînțeles.
Am calculat un preț de abonament pe un tip specific de abonament, am făcut o ședință operativă cu echipele, am scos promoterii în stradă pentru că pe vremea aia puteam și am dat drumul la treabă în toate locațiile din țară.
Rapid, într-o singură zi.
Vorba aia, o oportunitate azi nu mai înseamnă oportunitate mâine.
A fost un succes fulminant.
Am generat o grămadă de abonamente împreună cu echipa.
Toată lumea a fost fericită.
Șefii m-au felicitat. Colegii au fost bucuroși pentru că au primit o grămadă de bonusuri pentru numărul mare de activări de abonamente noi.
Țin minte că aveam 3 magazine în orașul Galați din vreo 28 de magazine concurente și cele trei magazine ale noastre se băteau între ele pe primele trei locuri pentru locul întâi la numărul de activări de abonamente.
Așa de bine era.
Până au venit calculele financiare.
Susținerea operatorului de telefonie mobilă pentru respectivele activări de abonamente nu era atât de mare precum știam sau credeam cu toții.
Se schimbaseră regulile peste noapte, ceea ce nu este ceva ieșit din comun atunci când lucrezi uneori cu o corporație internațională.
Șefa mea a făcut calculele la final de lună și mi-a prezentat cum stăteam.
Câștigasem din anumite puncte de vedere. Pierdusem din altele. Calculul era mai complex și nu voi detalia acum.
Cert este că per total eram pe pierdere.
Era o senzația din aia în care simțeai că ai făcut totul bine, totul corect, că toată lumea e mulțumită, că toată lumea e fericită și, cel mai important, că toată lumea câștigă.
Și operatorul de telefonie mobilă cu care eram parteneri, și eu, și firma, și colegii.
Nu o mai lungim.
Am greșit.
Mi s-a prezentat suma lipsă. Am fost supărat. Am cerut să o pot plăti în rate prin reținere la salariu.
Din fericire nu a fost nevoie.
Șefa mea, Rodica, a decis să nu se întâmple asta. A analizat situația din toate unghiurile și a decis că am acționat corect.
A decis că vrea să aibă de-a face cu oameni ca mine care acționează când trebuie și sunt în stare să-și asume răspunderea chiar și cu bani pe care nu-i au. Puteam plăti. În rate. Aveam o soluție pentru greșeala mea.
Am fost supărat? Da. Am considerat că e nedrept ce se întâmplă? Da. M-a făcut să nu mai fac greșeli niciodată? Nu.
Am avut noroc. Un noroc pe care probabil alții nu îl au.
Rodica mi-a dat aripi atunci.
A fost pentru mine un exemplu de leadership excelent din partea ei care m-a făcut să fiu și mai încrezător. Îi sunt recunoscător și acum.
Nu doar pentru decizia ei, ci pentru ce m-a învățat decizia ei. Vă doresc oameni precum ea în viața voastră.
Dar poate nu aveți oameni precum ea în viața voastră, nu?
Nu aveți șansa să fiți ”iertați” pentru toate greșelile pe care le faceți, nu?
Stai liniștit. Am plătit și multe greșeli.
La un moment dat am fost să ajut într-o sâmbătă într-un magazin de telefonie mobilă și în ziua aceea s-au aruncat încasările la gunoi.
Nu știu nici azi cum s-a întâmplat.
Cred că punga cu bani, pentru că pe vremea aia se lucra mult cu numerar, a căzut din greșeală în coșul de gunoi care era sub tejgheaua unde se țineau banii.
A venit mașina de gunoi zilele următoare, a luat suma de bani și dusă a fost. La gunoi. Înainte să ne dăm seama unde sunt banii.
Nu mai știu exact care era suma, dar era mare.
Era foarte mare pentru mine. Am plătit alături de colegul cu care eram în magazin vreo 12 luni suma aia pierdută.
Nu mi s-a părut greșit nici o secundă că trebuie să îmi asum indirect greșeala și mai ales răspunderea. Nu am aruncat eu banii la gunoi. Nici colegul meu.
Dar s-a întâmplat pe tura noastră. Responsabilitatea nu înseamnă vină. Responsabilitatea înseamnă răspundere.
Ce am învățat din prima greșeală despre care am scris? Să nu-mi fie teamă să acționez cu forță atunci când cred în ceea ce fac.
Ce am învățat din a doua greșeală despre care am scris? Să nu mai țin banii în apropierea coșurilor de gunoi.
Și am mai făcut multe greșeli.
Nu voi lungi textul de dragul de a-l lungi.
Și tu ai făcut și vei mai face multe greșeli. Nu te mai feri de ele. Privește-le ca pe un cost de achiziție pentru experiență.
Ce auzi uiți. Ce citești uiți. Vei reține cel mai probabil în jur de 20%.
Ce vezi îți amintești. Poate.
Ce faci știi. Sigur.
La un moment dat mi-am amenajat podul și am pus parchet laminat.
Am greșit cum l-am pus.
Însă pe măsură ce puneam ultimele plăci conștientizam că nici măcar nu știam ce nu știam atunci când am pus prima placă de parchet. Cu toate tutorialele din lume pe care le urmărisem înainte.
La ultima placă de parchet pusă mi-am dat seama că dacă ar trebui să încep de la zero aș face-o mult mai bine. Am privit ce mi-a ieșit. Am văzut greșelile.
Și am făcut-o din nou.
A ieșit un pic mai ok, dar nu la fel de rău ca prima dată. Doar am învățat cum să nu pun parchet laminat. Însă dacă nu o făceam, nu știam.
Greșelile fac parte din viață.
Viața e compusă din momente frumoase. Dar și din greșeli. Acceptă asta și mergi mai departe. Și ce dacă nu îți iese bine din prima?
Nici becul nu a fost inventat din prima încercare. Succesul este al oamenilor care nu renunță și care au o capacitate mai bună de concentrare decât a celor care renunță.
O problemă de matematică grea este o problemă de matematică grea.
Diferența dintre rezolvarea și nerezolvarea ei este în câteva minute de concentrare.
Primul pas atunci când ai de-a face cu o problemă este să te apuci să o rezolvi, nu să te uiți la ea și să o declari nerezolvabilă. Sau că nu știi tu să o rezolvi.
Diferența dintre succes și eșec stă de multe ori în câteva minute de concentrare în plus.
Prin urmare, lasă-mi să-ți dau și eu un citat care mi-a venit pe moment în timp ce scriu aceste rânduri.
”Decât să nu te-apuci de făcut ceva, mai bine te-apuci de făcut ceva.”
de Gabriel Ursan
Restul vine de la sine.
Când o problemă nu-ți dă pace, nu-i da nici tu pace ei.
Va veni la pachet cu multe greșeli. Dar în final vei găsi rezolvare.
De cele mai multe ori.
Sau de cele mai puține ori măcar o vei îngropa undeva cu mintea liniștită și nu te va fugări toată viața gândindu-te ”Ce s-ar fi întâmplat dacă atunci… ?”
Nu te feri de greșeli.