Nu ignora stresul

Majoritatea oamenilor stresați nu duc neapărat lipsă de timp liber.

Majoritatea oamenilor stresați, indiferent de locul de muncă sau de responsabilități, vor fi mereu stresați dintr-un motiv unic: nu reușesc să se detașeze în timpul liber pe care îl au de lucrurile care produc stres.

Creierul este un organ extraordinar de deștept. Gândește-te numai la faptul că tot creierul este cel care îmi dictează să scriu aceste rânduri, lăudându-se.

Deși corpul poate fi din punct de vedere fizic într-un loc anume, creierul poate fi oriunde dorește el, indiferent unde îți este corpul. Poți fi la serviciu, iar mintea îți poate zbura în Ibiza.

Din păcate și reciproca este valabilă.

Corpul îți este acasă unde te joci cu copiii, însă mintea poate fi la rapoartele alea de la serviciu, la reclamația clientului afurisit sau la colegul care îți provoacă numai probleme și nu știi cum să-l pui la punct fără să demotivezi întreaga echipă.

Corpul îți este în pat, gata să se relaxeze cu un somn binemeritat, iar creierul găsește brusc o idee care nu-ți dă pace.

Nu știu alții cum sunt, dar eu încă mă lupt cu această situație. Și cred că în ceea ce mă privește va fi o luptă continuă, pentru că stresul nu trebuie să dispară.

Stresul este bun, stresul nu este rău.

Mușchii cresc atunci când îi supui la stres, situațiile dificile și stresante din viață îți oferă oportunitatea de a învăța lecții valoroase și de a căpăta experiențe formatoare unice.

Dacă privești stresul ca pe ceva bun, ca pe o oportunitate de a deveni o persoană mai puternică, așa va fi. Dacă îl privești ca pe un generator de probleme și de boli, așa va fi.

În ambele cazuri vei avea dreptate.

La mine primul pas în a face față stresului a fost să îl recadrez.

Dintr-un cadru sumbru, într-un cadru ce îmi oferă oportunități de a deveni mai puternic, mai rezilient și mai deștept.

Însă nu a fost suficient.

De aceea, aș vrea să-ți împărtășesc alte două tehnici de a nu ignora stresul și de a-l trata astfel încât să fie mai ușor de trăit cu el.

Prima tehnică are legătură cu stresul distructiv, adică acel tip de stres care nu te lasă să dormi sau să te relaxezi pentru că te gândești la lucruri rele.

A doua tehnică are legătură cu stresul creativ, adică acel tip de stres care nu te lasă să dormi sau să te relaxezi pentru că ai capul plin de idei sau potențiale idei de creație, de dezvoltare, de rezolvare a anumitor probleme sau ai capul plin de dialoguri interne și simulări de dialoguri cu alte persoane.

Stresul creativ este acel gen de stres care nu îți oferă niciodată timp liber cu adevărat. Am piedut nenumărate nopți în fața calculatorului deoarece mă măcinau diverse idei.

Recunosc, uneori au fost idei salvatoare.

Alteori au fost idei care nu au îmbunătățit decât cu câteva procente activitatea sau rezultatele pe care le ținteam.

Nu îmi pare rău pentru acel timp și pentru ceea ce am realizat, însă mi-am dat seamă că acest ritm nu mă poate ține la nesfârșit.

Nu este benefic ca la ora 1 noaptea să te ridici mereu din pat și să te apuci de treabă pentru că ți-a venit o idee despre care crezi că ar merge și vrei să profiți de liniștea nopții pentru a lucra nestingherit și neîntrerupt la ea.

Eu, spre exemplu, căutam momente din acestea pentru că nu mă pot concentra cu muzică, gălăgie, telefoane și alte forme de zgomot în preajma mea.

Atunci când intru într-o stare profundă de creativitate și muncă (deep work – muncă profundă) sunt mult mai eficient dacă nu am atenția distrasă.

Oricât de flexibilă, deschisă și adaptată ai fi ca persoană la orice mediu de muncă, nimeni nu poate oferi peste 90% din atenție și concentrare unui subiect dacă are în jurul său factori perturbatori.

De aceea, dacă tot vorbim despre subiectul ăsta, te încurajez să îți găsești un mediu cât mai propice pentru a lucra la aspectele cu adevărat profunde.

Pentru mai multe detalii care să susțină cele menționate de mine, îți recomand cu drag cartea Deep Work, scrisă de Cal Newport.

Autorul reușește să descrie și să demonstreze prin statistici măsurate precis cum productivitatea muncii scade în birourile de tip open space și cum concentrarea este o super putere, mai ales în lumea perturbărilor.

Revenind la subiect, eu aveam senzația că orice idee creativă trebuie aplicată atunci, pe loc. Nu aveam răbdare să aștept până a doua zi.

Îmi generam singur un sentiment de presiune ce mă îndemna să cred că totul trebuie făcut pe loc. Împreună cu ceea ce am numit stres creativ, acea presiune și urgență autoindusă transforma totul în, ai ghicit, stres distructiv.

Din fericire, așa cum pe tine s-ar putea să te ajute aceste rânduri, eu am avut lângă mine oameni și prieteni de calitate care m-au ajutat cu sfaturi pe atât de simple, pe atât de bune.

Nașul și prietenul meu, Ștefan, mi-a spus că munca nu se termină niciodată și că mereu va fi de muncă, așa că nu trebuie să-mi fac griji și să-mi trăiesc viața.

Nașa și prietena mea, Rodica, mi-a spus să am mereu un carnețel la mine prin preajmă unde să-mi notez toate ideile care îmi vin și apoi să mă culc la loc sau să îmi văd de activitățile mele personale, menționând în același timp că uneori există posibilitatea să râd cu poftă de ce idei am putut avea în nopțile care nu-mi dădeau pace.

Au avut dreptate amândoi.

Faptul că mereu când simțeam cum mă sufoc de muncă mă gândeam că munca oricum nu se termină niciodată, mă calma brusc.

Apoi, faptul că îmi notam pe un carnețel sau pe o foaie de hârtie cu un pix sau un creion (nu pe smartphone) ce idei aveam în timpul nopții sau când mă pocneau ele, m-a ajutat foarte mult.

Și da, am râs cu poftă de multe dintre ele.

Eu folosind aceste două tehnici foarte simple și la îndemâna oricui am redus cu mult stresul creativ și mă simt mult mai liber, dar, culmea, și mult mai productiv.

Pun pariu că știai și tu că munca nu se termină niciodată și că ideile geniale care îți vin le poți nota pe un carnețel pentru mai târziu. Multă lume știe asta.

Însă la fel de multă lume aplică?

Stresul distructiv este un stres diferit de stresul creativ pentru că acest tip de stres nu face decât să te macine, să îți producă nervi și să îți creeze stări puternice de axietate despre care ai senzația că nu se mai termină niciodată.

Uneori se somatizează și îți aduce cu sine stări de vomă sau de greață, amorțirea mâinilor și a capului, senzația de hipertensiune și pocnit al urechilor, reflux gastroesofagian, amețeli, tristețe, deznădejde și panică.

Dacă ai des simtome de genul acesta este bine să consulți un medic specialist și să faci o serie de investigații pentru a te asigura că ești bine din punct de vedere clinic.

Este posibil ca unele să fie din cauza stresului, este posibil ca altele să aibă la bază și alte probleme pe care dacă le descoperi și le rezolvi din timp să fie foarte simple.

La mine a fost din cazua stresului. Pentru că atunci când aveam stări de acest gen am fost la mai mulți medici, am făcut mai multe analize la sânge, ecografii abdominale complete și inclusiv RMN cerebral.

După ce s-a dovedit medical că din punct de vedere clinic sunt sănătos, mi-am dat seama că trebuie să rezolv problema stresului. Pentru că nu era o problemă cauzată de cineva sau ceva.

Dacă ești genul de persoană care se stresează, indiferent de locul de muncă pe care îl ai, de responsabilitățile și greutățile pe care le ai, tot te vei stresa. Tot vei găsi motiv de stres.

Prin urmare, trebuie în primul rând să accepți că problema stresului, problema nervilor, problema anxietății, problema golurilor din stomac și a situațiilor fără ieșire este a ta și ține de tine să iei măsuri.

Oamenii din jurul tău îți vor spune la un moment dat o vorbă bună, te vor compătimi, te vor privi cu milă poate. Dar niciodată nu se vor schimba pentru tine. Oamenii își văd de viață. Viața își vede de viață.

Prin urmare, tu trebuie să îți rezolvi problema stresului și nu vei avea niciodată succes dacă o consideri ca fiind responsabilitatea altcuiva.

Uneori este nevoie să apelezi la ajutor specializat și nu este nici o rușine în asta. Alteori este nevoie să renunți la anumite aspecte din viața ta. Și aici mă refer atât la relații toxice, cât și stil de viață.

Este posibil să trebuiască să rărești relațiile cu amicii și prietenii plângăcioși.

Este posibil să trebuiască să rărești relațiile cu amicii și prietenii care nu știu altceva decât să facă mișto de tine, să te desconsidere sau să îți explice mereu de ce nu ești în stare și că ar trebui să stai liniștit cu visurile tale.

Este posibil să fie nevoie să renunți la leneveală și să faci sport. Este posibil să fie nevoie să renunți la alcool și să bei mai multă apă simplă, plată.

Este posibil să fie nevoie să renunți la mâncare procesată și să mănânci mai sănătos. Și eventual să mănânci la timp.

Este posibil să fie nevoie să dormi în jur de 8 ore pe noapte. Și eventual să mergi la culcare cu suficient de mult înainte de miezul nopții.

Este posibil să fie nevoie să ieși mai des în natură, să te expui cât mai mult la lumina zilei, și să nu mai stai atât de mult între patru pereți cu privirea la un televizor mare sau la un ecran mic pe care îl scrollezi și îl reîmprospătezi constant cu speranța că vei găsi ceva interesant.

Da, este posibil să fie nevoie să faci și schimbări de genul acesta pentru că psihicul este influențat de fizic și fizicul este influențat de psihic.

Dacă lași privirea în jos, umerii în jos și te gândești la ceva neplăcut și trist, imediat vine tristețea.

Dacă îndrepți spatele, scoți pieptul în față, zâmbești încrezător și ai privirea un pic mai sus decât nivelul ochilor, imediat vine o stare mai bună.

Este normal ca elementele fizice să se interpătrundă cu cele psihice. De aceea, faptul că doar schimbările mari contează este o minciună.

Adevărul este că succesul și schimbările mari nu se obțin niciodată peste noapte. Schimbările mici și dese, cheia marilor succese.

Atunci când eliminăm lucruri rele și obiceiuri negative din viața noastră apare un gol ce trebuie să fie umplut.

Acel gol trebuie umplut instantaneu cu un lucru bun sau cu un obicei pozitiv.

Altfel, dacă lași lucrurile la voia întâmplării, acel gol se poate umple la loc cu un lucru rău sau un obicei negativ și mai periculos.

Prin urmare, pe lângă înlocuirea unor obiceiuri negative cu obiceiuri pozitive, eu am plusat și am adăugat obiceiuri pozitive și lucruri bune.

Iar unul dintre lucururile bune pe care voiam să ți-l spun este crearea unui hobby nou sau practicarea unui hobby pe care de mult ți-ai dorit să-l practici. Un hobby este ceva ce te poate ajuta foarte mult să reduci stresul distructiv.

Eu personal am decoperit motociclismul enduro și din anul 2019 mă dau cu motorul prin văi și prin munți, bineînțeles, acolo unde este legal, unde am voie și unde nu deranjez.

Pe această cale, dacă există vreun amator de sporturi cu motor care citește aceste rânduri, îl rog să se comporte responsabil și să nu facă genul acesta de sporturi de rușine.

Liniștea, natura, fauna și flora sunt bunuri inestimabile ce trebuie respectate și protejate astfel încât să ne putem bucura toți de ele cât mai mult timp alături de copiii noștri și generațiile viitoare.

Pe mine motociclismul enduro mă ajută foarte mult să scap de stres.

Are componenta legată de efort fixic intens și susținut pentru că uneori urci dealuri și pietre ce îți solicită tot corpul, alteori scapi sau cazi cu motocicleta și trebuie să o ridici din noroi.

Și are componenta legată de noutate. Mereu învăț ceva nou, abordez o pantă nouă, învăț o tehnică diferită sau pur și simplu descopăr un traseu și un peisaj nou.

Aceste elemente mă ajută să-mi eliberez mintea de gânduri și mă aduc în acea stare foarte greu de obținut în care nu mă mai gândesc la nimic.

Te provoc să nu te gândești la nimic în momentul ăsta! Nu te gândi la nimic, dar chiar la nimic.

Sincer, nu vei avea cum decât dacă practici meditația de foarte multă vreme și te poți transpune rapid într-o anumită stare de acest gen.

În rest, creierul este asemenea unei maimuțe bete care o apucă fără control prin toate părțile.

Pe mine acest hobby mă ajută uneori să controlez această maimuță beată numită creier. Mă ajută să-mi eliberez mintea de orice gând.

Îți doresc la modul sincer o astfel de stare.

Se obține greu, dar aduce niște beneficii inestimabile pentru sănătatea ta fizică și psihică. De fapt, îți doresc să-ți găsești un hobby care să-ți aducă acest beneficiu.

Un hobby care să-ți ofere invariabil plăcere în timp ce te provoacă de fiecare dată. Ce am povestit eu este doar un exemplu personal. Nu trebuie să te apuci acum de alergat, de sport zilnic sau de motociclism enduro.

Poți să-ți eliberezi mintea prin tot felul de hobby-uri, de la unele mai clasice precum sportul, dansul, pictura, drumețiile, cântatul la un instrument, yoga, ciclismul și continuând cu unele mai diferite precum pictura pe bob de orez sau antrenarea porumbeilor mesageri.

De asemeni, nimeni nu spune că trebuie să-ți alegi un singur hobby.

De ce să nu fie mai multe?

Important este doar să nu te risipești între ele și să rămâi la câteva.

Stresul e bun.

Stresul nu e rău.

Recadrează-l ca să te întărească, să te facă mai rezilient, mai antifragil, mai experiementat și, de ce nu, mai fericit.

Creșterea doare.

Stresul doare.

Bucură-te că ai ocazia să experimentezi anumite lucruri și abordează viața cu calm și reunoștință.

Pun pariu că dacă ai ocazia să citești aceste rânduri ești o persoană ce își poate găsi rapid motive pentru care să fie recunoscătoare în viață.

Urganele se formează deasupra oceanelor. Știi care sunt vânturile care produc urganale acelea imense?

Vânturile mari și vijelioase?

Nu. Nici vorbă.

Vânturile constante formează urgane uriașe.

Picăturile mici umplu paharul mare care declanșează conflicte uriașe.

Asemenea unui vânt constant și moderat sau asemenea unei picături de apă mici și aparent insignifiante, stresul poate produce efecte devastatoare dacă este ignorat.

Stresul nu trece de la sine, iar dacă nu vorbim de el, dacă nu ne uităm la el, dacă nu îl recunoaștem și dacă nu îi acordăm grija și atenția cuvenită, nu înseamnă că va dispărea.

Folosește stresul în avantajul tău și învață cum să-l gestionezi. Pentru că el nu va dispărea. Însă primul pas pentru a conduce ceva, este să îi acorzi atenție și să nu ignori aspectul pe care dorești să îl conduci.

Vrei să controlezi și să conduci stresul?

Nu ignora stresul.