Mai bine împreună

Era o dimineaţă însorită de martie. Primăvara îşi întrase în drepturi, iar Mihai gusta dintr-o cafea aburindă şi citea ultimele ştiri pe laptopul său. Soţia sa, Ioana, se trezise agitată, ca deobicei. Trebăluia prin casă şi era stresată că trebuie să facă de mâncare la copil, iar în 40 de minute trebuia să fie şi la serviciu.

Mihai era relaxat. Se obişnuise deja cu acest ritm, cu toate că avusese momente în trecut când nu credea că se va obişnui cu asta. Probabil, la prima vedere, Mihai pare un mare nesimţit că nu-şi ajută soţia şi că stă la laptop, dar dacă ar încerca să schiţeze vreun gest de ajutor în bucătărie, ar fi fost reprimat foarte repede :).

Într-un final au ajuns în maşină şi au pornit în drum către serviciu. Mihai urma să o lase pe Ioana la serviciu, ca mai apoi să ajungă şi el la birou.

– Ştii, mereu întârzii. Ce faci de cobori atât de greu la maşină? Când ieşeam eu erai deja machiată şi te încălţai.

– Hai lasă-mă că nu-mi stătea bine cu fusta aia şi m-am schimbat. Nu vezi?

– Păi nu poţi să-ţi pregăteşti hainele de cu seară? Să ajungem şi noi mai relaxaţi la serviciu, să nu mai fim într-o agitaţie supremă!

– Da tu nu poţi să nu mai stai atât de mult la laptop? Când te văd, numai în faţa laptopului stai. Ba blog, ba mailuri, ba cine ştie ce proiecte de-ale tale. Nu mai stăm aproape deloc împreună.

– Da de unde până unde are legătură ce discutăm noi cu statul meu la calculator? Când mai vine câte un ban în plus în casă din online e bine, dar când muncesc la laptop nu-i bine, nu?

– Păi tu nu vezi că nu mai facem atât de multe lucruri împreună? Nu mai e ca la început!

– Normal că nu mai e ca la început. Gândeşte-te în primul rând că acum avem un copil care ne solicită toată energia şi toată atenţia. Şi e foarte frumos! Dar e mai obositor!

– Păi da, şi atunci când doarme, de ce stai la laptop în loc să ne uităm la un film împreună, de exemplu?

– Pentru că ori de câte ori vroiam să vedem un film sau să facem ceva împreună, ba aveai vase de spălat, ba aveai de făcut curăţenie în casă, ba aveai de întins rufele. Şi când terminai, spuneai că eşti super obosită şi că mergi să dormi. Aşa că eu am început să petrec mai mult timp în faţa laptopului, pentru că nu sunt pur şi simplu un robot care să-şi vadă de rutină şi apoi să se culce.

– Da, dar dacă nu le fac eu cine le face? Trebuie să fie curat în casă, nu?

– Da, normal că trebuie să fie, dar tu ai o obsesie pe chestia asta. Gândeşte-te numai că sunt persoane mult mai aglomerate ca tine, care au totuşi timp să le facă pe toate şi sunt mult mai fericite. Persoane care fac curăţenie în limitele normalului şi nu le-a umplut mizeria. Tu cum crezi că ne vom dezvolta împreună, dacă tu îţi iroseşti viaţa cu lucruri mărunte? Cu operaţionale? Cu execuţie?

– Păi cine să le facă??? Repet, nu înţelegi nimic! Bine că eşti tu deştept şi le faci pe toate. Nimeni nu face lucrurile alea mai bine ca mine! Nu mai am timp de nimic!

– Hai că nu ajungem nicăieri cu această discuţie Ioana! Dacă tu ai impresia că viaţa e atât de lungă încât să ţi-o iroseşti făcâd curăţenie toată ziua, enervându-te pe rahaturi minore şi dând importanţă unor lucruri nesemnificative, e treaba ta. Eu vreau să mă simt bine, nu să mă stresez pe prostii. Vreau să mă dezvolt, să evoluez, să aflu lucruri noi.

– Şi eu vreau acelaşi lucru, dar eu n-am acelaşi timp ca tine! Hai pa!

Discuţia degenerase, iar Mihai ajunsese la locul de muncă a Ioanei. După ultima frază, Ioana se dă jos nervoasă din maşină trântind uşa cu putere.

– Să trânteşti uşa asta aşa tare la maică-ta acasă! Isterică ce eşti!

Îşi pierduse de acum răbdarea şi Mihai demarând cu scârţâit de roţi către birou. Deja îşi începuse ziua prost. Şi el şi ea. Şi din păcate nici unul dintre ei nu avea de câştigat de pe urma acestor discuţii. Ea nu învăţa niciodată nimic, chiar dacă de multe ori susţinea că se va schimba, iar Mihai revenea la vechile obiceiuri şi nu reuşea să o înţeleagă cu adevărat pe Ioana.

Ajuns la birou, Mihai observă că toată lumea se îndrepta către magazia de la parter. Sosise o “jucărie” nouă pe care toţi vroiau să o vadă. Gabriel Ursan, un tânăr entuziast, coleg cu Mihai, desfăcea deja pachetul care venise de la furnizor. Era vorba despre Asus Taichi. Un hibrid între laptop şi tabletă care îndeplinea cu succes ambele funcţii. Gabriel tocmai participase la finala competiţiei BlogWars 3, unde tratase subiectul Asus Taichi. Era în perioada de aşteptare a verdictului juraţilor care trebuiau să decidă cine va fi câştigătorul ediţiei BlogWars de anul acesta.

Gabriel scoate laptopul şi îl prezintă colegilor care erau nerăbdători să-l atingă şi să-l vadă mai îndeaproape. Era flagship-ul secţiunii de laptopuri din magazinul online pe care îl dezvolta în cadrul grupui de companii şi îl comandase ca să facă o prezentare video şi să o publice pe internet, astfel încât cei interesaţi cu adevărat de o inovaţie stabilă în domeniul laptopurilor, să afle mai multe despre Asus Taichi.

– Dragi colegi, hai să vă arăt un videoclip mişto cu Asus Taichi în rolul principal. Fanii Apple să nu se oftice. zise Gabriel zâmbind şi deschizând YouTube pe Taichi.

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=rH49LfWUSec?rel=0]

– Acum că ne-am destins un pic, haideţi să mergem la etaj, în sala de training, ca să vă prezint pe îndelete laptopul. Am vorbit cu cei din top management şi am obţinut o oră liberă pentru fiecare dintre voi ca să puteţi participa la prezentare. Suntem firmă de IT şi este important ca fiecare dintre voi să conştientizeze momentul când un trend se schimbă în această zonă. Asus Taichi nu este numai un flagship al laptopurilor din această categorie. Este un battleship al laptopurilor din această categorie.

După 20 de minute în care colegii au stat la vrăjeală, ţigări şi cafele, se adună toată lumea în sala de training, unde Gabriel era pregătit cu videoproiector, flipchart şi toate cele.

– În acest moment, multă lume priveşte caracteristicile tehnice atunci când vorbim despre un nou produs IT. Însă, caracteristicile tehnice nu mai sunt suficiente. Oamenii vor în acelaşi timp ceva inedit, dar folositor. Nu vor funcţii pe care nu le vor folosi niciodată şi nici briz-brizuri puse de ochii lumii. Vor să facă pasul către noul nivel, către adevărata schimbare, însă trebuie să aibă dovezi concrete, nu bullshit de marketing, nu laude excesive. Până acum au fost tot felul de tentative mai mult sau mai puţin eşuate. Este normal. Până la o evoluţie concretă se fac tot felul de teste ca să se poată observa ce îşi doreşte cu adevărat utilizatorul. Ei bine, cred că în acest moment, piaţa de laptopuri, care nu a mai evoluat aşa de mult în ultimii ani, comparativ cu piaţa de telefoane mobile, a făcut un pas important. Pasul acela e făcut împreună cu Asus Taichi.

Cei din sală erau captaţi de speech-ul introductiv şi aşteptau să vadă ce li se spune mai departe.

– Prima dată când am auzit de Asus Taichi, am scris acest articol pe care vi-l voi oferi în proiecţie sub formă narată. Priviţi.

Ăsta e un laptop cu Windows 8 care mi-a depăşit aşteptările. Pur şi simplu sunt uimit de concept, privind la raportul dintre calitate şi preţ.

Trebuie să vă spun neapărat de ce salivez după Asus Taichi.

Să încep cu faptul că deşi e mic, are un ecran cu o rezoluţie excelentă raportată la cei 11,6 inchi. Vorbim de o rezoluţie 1920 x 1080 pixeli. Full HD pe un ecran de 11,6 inchi, repet. Deja dimensiunea ecranului nu mai este un inconvenient pentru cei care preferă laptopuri cu ecrane mai mari. În rezoluţia asta poţi să faci cam ce vrei tu şi nu vei avea probleme legate de rularea anumitor aplicaţii ce necesită musai o super rezoluţie. Asus Taichi oferă aşa ceva.

Continui spunând că Asus Taichi este atât unealta supremă de business, cât şi unealta supremă de entertainment portabil. Mulţi spun că un laptop este axat pe o nişă principală de consumatori. Nu şi în cazul ăsta. Asus Taichi poate servi fără probleme atât un manager aflat mereu pe drumuri, cât şi un utilizator casnic care navighează des pe internet şi se mai ocupă de câte una două treburi serioase.

Asus Taichi este un laptop cu ecran dublu. Da, ecran dublu, aţi citit bine! Sau ecrane gemene, cum vreţi voi să-i spuneţi. Ecranul din faţa tastaturii este unul normal, non-touch, folosit atunci când te afli în faza de producţie sau de utilizare intensă împreună cu tastatura şi trackpad-ul. Pe partea cealaltă a ecranului simplu se află un display multi touch care transformă laptopul în tabletă. Fuziunea asta deschide cel puţin patru scenarii majore.

Îl foloseşti ca laptop simplu. Ecran, tastatură, touchpad şi spor la treabă. Îl foloseşti ca tabletă. Ai culcat display-ul şi ai o tabletă subţire de toată frumuseţea. Nu se văd taste, nu îşi dă seama nimeni că ai în mână un laptop veritabil. Pur şi simplu te pui în pat şi îl foloseşti ca pe o tabletă meseriaşă.

Îl foloseşti ca mijloc de entertainment sau de prezentare restrânsă. Poţi seta ca ce se vede pe ecranul din faţa tastaturii să se vadă şi pe ecranul touch. Astfel, poţi să pui un film sau un set de poze în slideshow ca să te uiţi împreună cu familia. Sau, gândeşte-te că eşti într-o şedinţă şi vrei să arăţi unui coleg un grafic sau un tabel Excell. Voila, veţi vedea amândoi acelaşi lucru, fără să fie nevoie ca partenerul tău să se aşeze în faţa ecranului tău.

Îl foloseşti ca unealtă de lucru la dublu. Poţi opta ca pe ecranul din faţa tastaturii să se vadă una, iar pe ecranul tactil să se vadă alta. Astfel, poţi lucra împreună cu un partener. Tu, spre exemplu, ai de trimis emailuri şi ai nevoie de tastatură, iar partenerul tău are nevoie să facă un pic de research pe net sau pur şi simplu să vadă un film cât îţi faci tu treaba. Gândeşte-te că poţi să pui desene animate la copil ca să stea cuminte cât tu îţi scrii mailurile sau articolul pe blog :). Pe acelaşi dispozitiv. Simultan!

Ok, la toate astea se adaugă un finisaj extraordinar care face din Asus Taichi o adevărată bijuterie IT şi la capitolul design. Tastatură iluminată, suprafeţe din aluminiu şi linii fine, atent concepute şi trântite cu bun gust în laptopul ăsta.

Şi când toată lumea se aştepta să spun că are vreun procesor subţirel, adică vreun Intel Atom sau ceva de genul, daţi-mi voie să vă spun că Asus Taichi vine cu Intel i5 şi Intel i7 de ultimă generaţie. Practic, poţi opta pentru cel mai tare procesor din piaţă pentru dispozitive mobile pe o jucărie atât de elegantă, adică un ultrabook.

Modelul de top, Asus TAICHI21-CW001H FullHD Slim poate fi cumpărat de aici. Poate un laptop de puţin peste 1.000 de euro nu e la îndemâna oricui, însă preţul este imbatabil comparativ cu alte ultrabookuri de aceeaşi teapă superioară, ca să nu mai menţionez de MacBook Air, care nu se compară nici măcar ca şi concept, darămite ca preţ.

Specificaţiile modelului mai sus menţionat includ un procesor Quad Core Intel i7 Ivy Bridge de 1.900 MHz cu 4096 KB cache, ecrane LCD LED IPS anti-glare de 11,6 inchi (dintre care unul e tactil), 4GB RAM DDR3 1600 MHz, hard disk ultra rapid de tip SSD (256GB), placă video Intel HD Graphics 4000, cameră foto duală de 5MP care înregistrează în format HD, două microfoane care oferă fidelitate superioară a sunetului, sunet de calitate prin tehnologia SonicMaster acompaniată de Bang & Olufsen ICEpower, acumulator Li-Ion de 6 celule care ţine până la 5 ore şi greutate de doar 1,25 Kg.

Asus Taichi este un laptop care pe mine m-a lăsat fără cuvinte. Iată şi un review complet, făcut de un tip meseriaş. Vă las doar un preview şi vizualizaţi voi când aveţi timp.

[youtube http://www.youtube.com/watch?v=IoPUnvNhKQM?rel=0]

A, și era să uit să vă spun de Taichi Suit, o “husă” specială de protecţie pentru Asus Taichi. Nu ştiu nici preţ, nici disponibilitate pe stocul vreunui magazin online, dar dacă intru în contact cu vreun reprezentant Asus sigur întreb. Detalii despre Taichi Suit aici.

– Şi acum voi încheia prin a vă spune că Asus Taichi nu e doar o simplă revoluţie. E pur şi simplu un device care vă conectează foarte bine cu tot ceea ce faceţi, dar vă şi deconectează în acelaşi timp. De ce? Pentru că Asusu Taichi este pur şi simplu conceput să facă lucrurile mai bine. Şi nu doar mai bine atunci când eşti singur, ci mai bine împreună.

– Toţi ştiţi ce e ăla Twitter, cu toate că mulţi dintre voi nu îl folosiţi atât de des, nu-i aşa? La fel şi Instagram şi Google Plus. Ei bine, vreau să vă spun că merită să folosim hastag-ul #maibineimpreuna atunci când facem referire online la anumite lucruri pe care le-am putea face bine singuri, dar pe care le-am putea face şi mai bine împreună. Şi nu numai când facem referire la Asus Taichi, un deschizător de drumuri cu care suntem contemporani, ci pur şi simplu atunci când simţi că hashtag-ul #maibineimpreună merită folosit. De obicei, când eşti împreună cu cineva sau ceva cu care faci lucrurile mai bine. Împreună.

După finalizarea prezentării, Mihai se apropie de Gabriel şi îi povesteşte de ultima ceartă avută cu Ioana dimineaţă. Erau colegi, dar şi prieteni apropiaţi, aşa că Gabriel ştia despre aceste aspecte.

– Mihai, tu eşti dependent de computer. Contează mai puţin motivele care te-au adus acolo. Spun asta pentru că te înţeleg, ştii bine. Am şi eu o nevastă acasă disperată după curăţenie şi lucruri nesemnificative. Dar ştii de ce? Pentru că eu am fost şi mai disperat după alte lucruri care nu contau pentru ea. Am început să înţeleg că timpul petrecut împreună le rezolvă pe toate. Am început să o iubesc şi mai mult după ce am hotărât să petrecem mai mult timp împreună. Există viaţă şi după copil, să ştii. Pentru că, băieţelul vostru v-a spart armonia într-un mod mai plăcut decât îl puteţi voi percepe acum.

– Gabi, dar am ajuns la capătul puterilor. Nu mă înţelege deloc. Nu ştiu ce să mai fac. Tată bun sunt, îi fac toate poftele, băieţelul meu e încântat când mă vede, am grijă de casă şi mai fac şi mâncare deseori.

– Mihai, e şi normal. Sunteţi o echipă. Trebuie doar să vă organizaţi timpul astfel încât să vă rămână cât mai mult timp de petrecut împreună. Atât împreună cu voi doi separat, cât şi împreună cu băieţelul vostru separat. Dacă înţelegi ce vreau să spun.

– Gabi, o iubesc pe Ioana, dar uneori simt că mă ia de prost.

– Mihai, nu e aşa, deşi foarte mulţi bărbaţi ar putea să-ţi taie macaroana şi să-ţi spună din start că tu eşti vinovatul care a obişnuit-o prost. Eşti doar un bărbat aşa cum ar trebui să fie mulţi. Nu ar trebui să te simţi special. Şi eu am avut şi am multe momente în care simt că nu mai pot, că trebuie să-mi iau câmpii şi să plec undeva departe, dar nu am încetat niciodată să o iubesc pe Irina şi să mă gândesc ce fetiţă frumoasă avem împreună. Nu e uşor, dar nici imposibil. Ioana te iubeşte. Şi nu face asta pentru că eşti prostul ei. Astea sunt copilării şi haiduceli imature. Petreceţi mai mult timp împreună. Nu încercaţi să petreceţi mai mult timp împreună. Pur şi simplu faceţi asta. Scoate din vocabularul tău cuvântul încercare, pentru că vei rămâne doar cu el.

– Gabi, dar încerc şi fac tot posibilul.

– Păi da, doar încerci. Ia încearcă să ridici scaunul ăsta din faţa ta! Dar nu-l ridica. Doar încearcă să-l ridici. Fă-te că-l prinzi de spătar, dar nu-l ridica. Doar prefă-te că încerci să-l ridici. Ai înţeles acum? 

– Hai lasă-mă cu vrăjelile astea. Dacă încerc să-l ridic, îl voi ridica.

– NU! Dacă încerci vei rămâne cu încercarea şi îţi vei găsi motive de nereuşită. În viaţă, la job, pretutindeni. FĂ-O OMULE! Nu mai încerca să o faci! FĂ-O! Petrece timp împreună cu Ioana. Punct. Uite, ai Asus Taichi azi în teste. Petrece timp împreună cu Ioana folosindu-te de el. Nu încerca să petreci timp cu Ioana folosindu-te de el. Doar fă asta!

– Mulţumesc Gabi! Am să-i fac o surpiză plăcută.

Mihai ajunge acasă cu Asus Taichi. Ioana îl aştepta îmbufnată. Mihai se duce zâmbind la ea, îl ridică pe copil în braţe, îl sărută părinteşte şi îi întinde laptopul Ioanei.

– De azi înainte vom petrece timp împreună Ioana. Eu nu mă pot lăsa de ce îmi place şi nici nu pot să te înţeleg de cele mai multe ori. Dar, voi începe să te înţeleg de acum încolo. Nu voi încerca să te înţeleg. Pur şi simplu o voi face. În plus, şi tu mă vei înţelege pe mine, pentru că am aici un Asus Taichi. Un laptop pentru mine, dar şi un laptop pentru tine. Un laptop care ne va ajuta când va fi cazul să facem totul mai bine impreună.

Ioana nu zice nimic şi ia telefonul în mână. Intră pe Twitter şi postează:

Am văzut deja postarea lui @GabrielUrsan pentru finala BlogWars 3. Facem totul #maibineimpreuna Te iubesc şi fiul nostru e mândru de tine!

Nici nu apucă Mihai să vadă postarea de pe Twitter anunţată de telefonul care îi vibra intens, că apucă Gabriel să se bage în seamă, tot pe Twitter :).

Povestea voastră mi-a adus aminte de povestea mea. Nu uitaţi să vă jucaţi frumos pe Asus Taichi, dacă îl veţi mai băga în seamă după ce adoarme bebeluşul :).

Epilog, concluzie sau ceva de genul

Computerul, fie că e laptop, PC, tabletă sau chiar smartphone, joacă un rol important în viaţa noastră. Fie că vrem sau nu, el ne “bâzăie tot timpul” afişând notificări sau chestii care ne atrag atenţia. Fie că vreţi să acceptaţi sau nu, nu ne putem opune progresului. Atâta vreme cât progresul este bine înţeles.

Tehnologia este şi va fi parte din viaţa noastră de acum în colo. Ne putem gândi la diverse scenarii SF sau le putem trăi. Plecând de la premiza că nu ne putem opune pentru că nu are rost, putem să facem un singur lucru: să petrecem mai mult timp împreună cu persoanele importante pentru că pur şi simplu îl petrecem mult #maibineimpreuna .

Predau hastag-ul #maibineimpreuna către Asus România şi către voi, toţi cei care vor să-l folosească. Prin Taichi, compania Asus a înţeles că în aceste vremuri nu contează numai specificaţiile tehnice şi cota la bursă. A înţeles că unele dintre produsele lor merită promovate într-o manieră mult mai inedită decât o fac cei care se adresează tomboliştilor, oportuniştilor şi vânătorilor de pupat în fund. Asus e o companie care se respectă şi care alege variante noi de promovare precum BlogWars, pe când alte companii similare îşi direcţionează bugetul către variante cu mult reach, dar cu mult mai puţin engagement de calitate. Pentru că Asus e o companie IT&C care nu mai are în acest moment nevoie de cantitate, ci de calitate. Legat de promovare, nu de produse.

Aşa că, dragă Ioana, Mihai, Vasile, etc. care v-aţi regăsit în postările mele de-a lungul BlogWars 3, este timpul să vă organizaţi, să vă disciplinaţi, să vă iubiţi şi să faceţi mult mai multe lucruri #maibineîmpreuna.

Acest lung articol pe care sper că nu l-aţi citit “pe diagonală” reprezintă participarea mea în finala BlogWars 2013. Sunt convins că nu va fi uşor să jurizaţi pentru că Iulia a scris un articol foarte bun, însă amândoi suntem mândri că ne aflăm în finala BlogWars 3. Greul e la voi acum, nu la noi. Indiferent cine va câştiga, nu uitaţi: petreceţi mult mai mult timp de calitate alături de cei dragi.

Şi n-am să vă bag în veşnicul clişeu cu “viaţa e scurtă“, că nu se cade.

Dragilor, viaţa e doar frumoasă!