Discutam zilele trecute pe Facebook cu un prieten despre blogul meu. A apreciat traficul blogului www.GabrielUrsan.ro, dar mi-a întrebat ceva care m-a pus pe gânduri: De ce nu ai așa multe comentarii pe blog?
Pornind de la trafic și de la pagina de Facebook care a strâns un anumit număr de like-uri din 2012 și până acum, pot susține cu dovezi că toate statisticile blogului sunt curate și pe bune. Adică, la o simplă privire pe t5.ro (care își trage date direct din Google Analytics) se poate observa că marea majoritate a traficului pe care îl am vine din România, deci nu cumpăr trafic de la indieni sau alte surse obscure. Apoi, legat de pagina de Facebook, la o simplă privire pe Facebrands.ro se poate observa că like-urile vin și au venit constant, nu am cumpărat mii de like-uri la duzină de pe fiverr sau de prin alte părți. E drept că pagina de Facebook a crescut așa și datorită clienților care au ales să facă promovare targetată a unui articol scris la mine și promovat pe pagina mea – la pachet au venit și destule like-uri.
Și cu toate astea, de ce nu am așa multe comentarii pe blog?
Răspunsul e simplu la prima vedere. Am un blog de rahat, scriu prost și nu creez suficient engagement încât oricine ajunge pe aici să lase un gând. Iar la toate astea se adaugă faptul că sunt un nimeni.
Cele de mai sus pot fi lucruri adevărate, dar nu 100%. În urma întrebării primite știam răspunsul, însă am stat în pic să și verific dacă am dreptate. Se pare că marea majoritate a articolelor la care nu primesc comentarii sunt de 5 tipuri: 1. Au deja suficient de multe informații (nu 2 rânduri) și nu mai au rost alte discuții :), 2. tratează subiecte non-hot (nu au cârcoteli sau atacuri – scandalul și circul prinde), 3. nu conțin chestii libidinoase sau siropoase (și rahaturile asta prind tare, mai ales la share pe rețelele de socializare), 4. sunt lungi și multe din ele nu sunt citite până la capăt decât de oameni cu adevărat interesați de subiectul respectiv și 5. conțin aspecte atât de personale și porcării care îmi trec prin cap, încât cine nu mă cunoaște rar se va apuca să comenteze.
I think I can live with that.
La voi care are fi răspunsul la acest “de ce?” Nu răspundeți în cazul în care nu mai faceți față zilnic la administrarea multitudinii de comentarii de pe blog :)
Uite şi părerea mea despre acest subiect, asta în caz că te mai înteresează: http://uriesblog.ro/atatea-comentarii-blog/
Intru imediat să citesc. Thx.
nu vrei sate inscrii intr-un partid? Partidul Romania Floare?
Conform ”Daca taceai, filozof ramaneai.”, mai bine nu comentez decat sa spun o tampenie.
Treaba asta recunosc că o aplic și eu de multe ori.
probabil pt că OM e doar a 4a calitate și mai trebuie scrisă și în clar altfel se putea presupune că scrie un ?
Roboțel :)
De multe ori, chiar daca un articol iti place si este complet, nu prea mai ai ce sa zici si atunci, in locul unui comentariu de genul “bravo, imi place”, prefer sa dau un share, un +1 … cateodata nu comentez “de frica” sa nu uit sa debifez casuta cu “anunta-ma daca mai apar comentarii aici”.
exact, ai pus punctul pe i! :) si eu as prefera casuta aia sa nu fie selectata by default.
altfel, cred ca numarul de comentarii depinde de cit este de discutat pe marginea articolului, pro sau contra, nu cred ca are de-a face cu cit de “complet” este articolul. Polemica se poate face intotdeauna, mai ales de catre cei carora le place polemica! ;)
Gata, am scos selectarea by default :)
plecaciuni! :)
Mai bine sa ai mai putine comentarii pe subiect , decat sa ai zeci de comentarii fara sens si fara rost de gen : “Multumesc pentru ajutor , foarte tare articolul “
Parerea mea este ca noi, oamenii ne-am invatat sa comentam doar atunci cand avem o nemultumire de scos in evidenta. De cele mai multe ori lipsa unui comentariu poate insemna un lucru bun.:)
Păi, Gabriel, ce să-zi zic! Eu citesc articole care au titlul enunțat ca o întrebare, dar care mă lasă să întrevăd că aș avea și eu ceva de zis, adică nu anunță un articol care „dă mură-n gură”. Atunci sigur citesc comentez, oriunde ar fi articolul…
Cu privire la articolele tale, am citit câteva… am comentat la foarte puține… Unele postări de-ale tale sunt prea „tehnice” pentru mine; din păcate nu le citesc… Nici nu știu ce înseamnă acele înșiruiri de termeni tehnici…
Oricum, îmi plac articolele tale: nu sunt pretențioase, nu se „dau deștepte” (de genul: „Stați că vă zic io! Voi nu știați nimic până acum…”) și, mai ales (punctul meu de vedere) sunt „digerabile” (cele pe care le-am citit tratau o singură problematică, nu erau „încrengăruite” cu alte 1000 de subiecte).
Dă-i înainte, cu sau fără comentariile celor care le citesc! :)
Mulțumesc pentru încurajări Anca!
E o intrebare care nu isi are rostul. Eu cred ca ai destule comentarii.
Ai ramas oarecum restant cu rasounsul la o întrebare – de cand ti-ai schimbat tema, a crescut nr. cautarilor din google?
Nu, nu a crescut și nici nu a scăzut.
Îţi mai zic eu nişte motive pentru care oamenii nu comentează în general, la orice gen de articol, la orice autor: pentru că le este lene să completeze şi alte câmpuri decât comentariul în sine; pentru că mulţi inşi se feresc să îşi asume o părere şi n-au habar să-şi păstreze anonimatul; pentru că se tem de spamuri, ori că cineva o să le violeze mailul sau alte asemenea bazaconii
Good point Ana. Pe de altă parte trebuie să recunosc și eu că uneori nu comentez din 2 mari motive: aprob sau îmi place articolul și în loc de “Sunt de acord!” sau “Adevărat grăiești!” prefer să tac sau nu reușesc să țin pasul cu toate blogurile dragi mie, iar când ajung la un anumit articol e prea târziu să mai zic și eu ceva pentru că deja au zis destui cam ce vroiam și eu să zic.
Aici sunt in asentimentul tau Gabi. Si eu ma numar printre persoanele care-ti citesc articolele – mai putin cele tehnice :))), dar care nu comenteaza. Ai darul scrisului, ca de altfel si al vorbitului, asadar ar trebui sa te incante faptul ca articolele tale sunt complete, nu mai au nevoie si de adaugiri.