De ce avem noroc că trăim în România?

România, 2015, aprilie spre mai. Se zice că atunci când apare o problemă  sau un set de probleme, unul din pașii manageriali de rezolvare a problemelor, la un moment dat, este să încerci să vezi și partea pozitivă a problemei.

Sincer, nu mi-e greu să dau share la încă un articol care prezintă cât de rahat este România, ce străzi de rahat are (serios, aici avem o problemă mai gravă decât în urma unui bombardament), ce politicieni corupți există pe la noi sau ce vrăji a mai făcut ANAF cu micii întreprinzători. Nu mi-e greu. Și voi da share sau voi comenta orice mizerie care se întâmplă pe plaiurile noastre.

Și vă recomand să faceți la fel. Pentru că e o picătură chinezească. Poporul stă cu ochii pe ce se întâmplă în țară și taxează nedreptățile. Nu trebuie să devenim imuni la nedreptăți, așa cum ne cade unora din noi în fire. Nu trebuie să devenim imuni nici măcar la emoticonul ăsta ce are șanse să transforme cățeii drăguți în noile poze cu pisici de pe internet. Nu o puteam zice mai bine ca Andrei, parcă mi-a citit gândurile.

Însă hai să o ardem un pic mai pozitiv. Dați-mi voie măcar în articolul ăsta. Mi-am dat seama de niște chestii interesante. Și mai interesant este că puteți completa voi lista mea prin comentarii la acest articol. Nu ezitați.

Hai să facem un mic exercițiu de imaginație. Trăim în România. Săracii cu problemele lor. Bogații cu problemele lor. Clasa de mijloc cu munca pe bani (fără prea mult timp liber, deci un fel de săraci fără timp). Săracii cu munca asiduă pe mai puțini bani (și de multe ori pe și mai puțin timp). Bogații cu problemele lor legate de ce geantă să-și cumpere.

Da, cam asta e România. Cu gropi. Să nu uităm de gropi. Plâng odată cu pneurile, amortizoarele și orice altceva mai suferă împreună cu mașina mea atunci când nimeresc o groapă. Cel mai nasol la noi este că de foarte multe ori ești pus în fața unor decizii crunte: gen ce groapă să alegi. Și asta se întâmplă în orașe reședință de județ. Gen Galați. Un oraș aflat în ceva care începe cu î și se termină cu t sau un județ cu drumuri europene.

Să revenim totuși la partea pozitivă a lucrurilor. Dacă putem. Am o listă scurtă care răspunde la întrebarea din articol: De ce avem noroc că trăim în România? Haideți, faceți acest exercițiu de pozitivism cu mine și completați lista acestui articol prin comentarii, share-uri sau ce vreți voi și cum vă vine mai la îndemână.

De ce avem noroc că trăim în România?

• Suntem în U.E. Sunt și bune și rele cu treaba asta, dar nu aveți idee câte alte țări din lume ar dori să fie într-o astfel de organizație, sau, ce-o fi ea. Și sclavagismul trebuie manageriat bine. Până una, alta, vizităm Europa unită doar cu buletinul.
• Suntem în N.A.T.O. Cu câtă corupție și incompetență  există în țara asta, dacă nu eram în N.A.T.O., acum ne uitam la Masha și ursul fără traducere. Pentru că probabil învățam de voie, de nevoie, limba rusă.
• Rata crimelor e mai mică decât în Norvegia. Mă refer la rata omuciderilor, nu la rata criminalității, că acolo stăm mai prost. Imaginați-vă că în România sunt omorâți mai puțini oameni în infracțiuni decât în Norvegia, țară nordică cu nivel de trai la care doar visăm.
• Suntem inteligenți. Nu mai suntem printre cei mai inteligenți și muncitori, dar încă ocupăm un loc bun. Nivelul de trai ne-a împins la asta. Ne pupă din mers indienii și pakistanezii  la programare, dar încă avem locul nostru în oaza creierelor.
• Avem net bun. Dacă locuiești într-un oraș mare din România, ai o viteză de net mai bună decât mulți alții din Europa. Pentru că la noi infrastructura a venit mai târziu, dar cu elemente mai performante. Norocul emergentului, aș zice.
• Avem femei frumoase. Avem femei frumoase care se pricep la mai multe lucruri (mă refer la gătit, întreținut familie și veleități de gen, nu vă gândiți la prostii că încă n-am ajuns la nivelul ăla fără inhibiții din alte state mai dezvoltate – unele). Avem și femei deștepte. Chiar avem.
• Serviciile de informații își fac treaba pe antiterorism. Nu că i-ar păsa cuiva dacă moare un român într-un atentat terorist. Sau că ar fi vreo miză la mijloc. Dar dacă ai vreo treabă cu terorismul la noi, membrii serviciilor secrete știu mai multe despre tine decât știu despre ei.
• Avem forme de relief, avem ce vizita. România este o țară frumoasă din punct de vedere al formelor de relief. Ai ce vizita dacă vrei. Nu sunt suficienți români care au explorat cu adevărat România, iar din păcate eu sunt unul dintre ei. Personal, îmi propun să vizitez mai mult în România.
• Vorbim engleza. Și cu mâinile dacă e nevoie. Dar suntem o țară unde se învață limbi străine din fragedă pruncie (raportat la zilele noastre). Asta înseamnă că avem deschidere către foarte multe oportunități, atât online cât și offline.

Și, hai, mai continuați voi lista. Sau completați-o. Sau contraziceți-o. De asta e o țară liberă ”în esență”. Ca să ne exprimăm părerile. Nu doar să citim.