Soția are destul de des deplasări în Constanța. Uneori cu mașina, alteori cu maxi taxi. Iar când merge cu maxi taxi folosește câte un taxi să ajungă la punctul de lucru. Săptămâna asta a fost împreună cu o colegă în deplasare și au dat peste un taximetrist bătrân care a zic că e rost de niște bani.
Se urcă ele în taxi și cer de la autogară până pe bulevardul Tomis vis-a-vis de parcul de la Operă (plus detalii suplimentare, de parcă n-ar fi fost ușor de știut unde trebuie să ajungă). Oricine constănțean știe unde e bulevardul Tomis. Orice constănțean știe unde e parcul de la Operă. Ok, am clarificat asta.
Taximetristul le întreabă de unde sunt. Ele spun că din Galați. Moldovence :) Omul, un tip în vârstă care probabil ieșise la pensie și mai făcea un ban din taximetrie. Și începe tipul: ”Oare unde-o fi, oare unde-o fi?” După ce Irina i-a dat detalii suplimentare gen lângă Marco Polo (apropo, un restaurant din Constanța unde se mănâncă bine), tipul începe să conducă. Și începe, bineînțeles, să o ia pe arătură. Irina știe un pic orașul Constanța, așa că începe să-i zică pe unde să meargă.
”Da, doamnă, da, doamnă.” Numai asta zicea sfios tipul la fiecare indicație, de parcă n-ar fi știut la modul autentic unde trebuie să ajungă.
O cursă de la autogară până pe bulevardul Tomis vis-a-vis de Operă nu costă mai mult de 10 lei cu tot cu bacșiș, să fim serioși. Din nou, orice constănțean știe asta. Mai ales dacă nu e trafic. Iar în caz că nu știți ce înseamnă țacă, ei bine, țacă înseamnă păcăleală sau japcă. Să continuăm. Au ajuns la destinație.
”28 de lei”, zice taximetristul. ”Poftim?!” întreabă Irina pe un ton aprig moldovenesc (apropo, dacă credeați că în Galați sunt moldoveni, să vedeți cum sunt cei din Botoșani, că Irina e de acolo :)). ”Pardon, 18 lei.” ”Poftim?!”, întreabă ea din nou. ”Păi atâta face!”, zice taximetristul crezând că și-a găsit proastele. ”Mai mult de 10 lei nu face cursa asta. Nu vă dau mai mult.”, zice Irina răspicat. Și începe omul să sune la sediu și să facă o scenă gen ”Iar s-a stricat aparatul ăsta, eu nu mai lucrez pe mașina asta!” ”Ok, vreau bon la cursă”, zice Irina. Bineînțeles, că nu putea să ofere nici un bon. Iar cursa a fost plătită cu 10 lei, exact cât valora ea cu tot cu bacșiș. E clar că n-a sunat nicăieri și că totul a fost o cacealma, dar n-a ținut tura asta. Mare atenție la pățanii de genul ăsta. Tind să cred că se întâmplă peste tot.
Sursă foto: taxi via Shutterstock
Nu luati taxi de la gara sau autogara ci pur si siplu comandati de la o firma de taximetrie . Din propria experienta eu spun ca e foarte Ok.
Mulțumim, acum așa vom face, îți dai seama ;)
Sa vezi ce ii in gara de Nord, la Bucuresti :)). De la gara pana pe o strada (numai stiu exact numele strazii) din sectorul 4, te costa maxim 20 de lei. L-am intrebat pe unu cu cat ma duci pana la strada cutare. Mi-a raspuns “50 lei”, I-am raspuns sa mearga undeva. In fine m-am dus cu altu si am platit 18 lei, cu bacsis 20 lei, sa fie fericit.
Imi place de sotia ta! :)
Și mie îmi place că îți place de soția mea :)
Cand am fost pentru prima data pe cont propriu in Bucuresti, acum vreo 8-9 ani, am luat un taxi sa ma duca la hotel, dubios tipul, mai mult rrom decat roman, dar era singurul din zona, ma sui, ii spun unde trebuie sa ajung, a pornit aparatul si am pornit la drum, semafor dupa semafor, nebunie de trafic, din boxe rasuna BUG Mafia (macar nu erau manele). Am ajuns la destinatie dupa cateva zeci de minute bune, eram mai mult ca sigur ca omu’ ma inteapa la tarif si imi faceam planul cum sa strig hotul sa ma auda cineva :)) Cand ce sa vezi, tipul coboara frumos, imi da jos bagajul si imi intinde bonul: 13 lei. Am ramas cu gura cascata, auzisem numai lucruri de rau despre taximetristi, mai ales despre cei din Bucuresti. I-am dat parca 16 sau 17 lei, mi-a multumit frumos, mi-a dat o carte de vizita si a plecat.
Foarte fain. Am întâlnit și eu taximetriști ok. În ultima vreme, cam majoritatea. Apropos: Felicitări pentru premiul de la Conversion ;)