Copiii sunt adorabili oricum. La orice vârstă. Mă rog, peste 3 ani nu știu la copilul meu, dar am cunoscut copii adorabili și la vârste mai mari. Ideea e că fiică-mea are 3 ani. Și am fost cu ea în concediu la Mare. Și trebuie să recunosc că am văzut-o în această ipostază, a concediului. Altfel e la vârsta asta. Altfel te înțelegi cu ea. Ok, aceleași fițe la mâncare și aceleași fițe în general, dar pe măsură ce crește face chestii noi, iar anumite situații le gândește de parcă ar fi un adult. Ne uimește în mod plăcut pe zi ce trece, iar unele chestii pe care le învață la FTK le aplică și cu noi. De curând ne-a explicat anotimpurile și am rămas mască. Nu, nu e un articolu despre ”copilul meu e cel mai tare”, pentru că al nostru copil e unul perfect normal și atât. Ok, aptitudinile merită dezvoltate, dar e altă poveste. Voiam doar să spun (dacă aveți copii știți) că la 3 ani copii devin niște mici adulți care în anumite ipostaze te uimesc plăcut. De exemplu, a noastră ne-a spus la un moment dat (când era nervoasă) că ”nu e prea domestică” :)