Fiecare scrie aşa cum ştie el mai bine şi e greu să mai scrii un articol de genul ăsta fără să primeşti vreo două trei înjurături directe şi o tonă de critici indirecte. Totuşi, mă risc :).
Pe baza propriei mele experienţe în blogging am să încerc să subliniez cele mai importante aspecte pentru un articol de succes pe blog.
- Analizează şi transpune-te în pielea cititorilor tăi. Chiar dacă de cele mai multe ori avem tendinţa să ne aruncăm direct în acţiune, analiza e foarte importantă înainte de a te apuca de treabă. Indiferent despre ce subiect scrii, caută să vezi ce au mai scris şi alţii despre asta. Identifică punctele forte şi punctele slabe ale acelor articole şi vezi cu ce ai putea veni tu în plus. Pune-te mereu în pielea cititorilor tăi şi vezi cum le-ar plăcea să fie structurată informaţia, cât de mult text le-ar plăcea să citească, ce poze le-ar plăcea să vadă asociate textului, ce informaţii suplimentare ar dori să afle despre respectivul subiect şi ce i-ar putea face să te ţină minte (în mod pozitiv).
- Relaţionează sau fii măcar pregătit să relaţionezi. Acest lucru implică în primul rând evitarea unui limbaj de lemn, total nepotrivit pentru orice subiect ai trata, indiferent că vorbim despre tehnologie, medicină, blogging, psihologie, etc. În plus, alocă-ţi timp să răspunzi la comentariile ce vor apărea în cazul în care apar întrebări. S-ar putea să nu fi acoperit chiar toate informaţiile despre respectivul subiect în articolul tău, iar dacă există persoane ce au nevoie de ajutor suplimentar, trebuie să fii pregătit să îl oferi.
- Ai grijă la topică şi la semne de punctuaţie. Este elementar să pui spaţiu după fiecare semn de punctuaţie, dar să nu laşi spaţiu între o literă şi semnul de punctuaţie care urmează după aceasta, de exemplu. Vezi că de multe ori când scrii, te i-a valul şi în mintea ta s-ar putea să sune bine totul, însă atunci când citeşti “la rece” să observi că ai o exprimare total alambicată. Dacă nu reuşeşti să realizez fraze lungi care să sune aşa cum trebuie atunci îţi recomand să exprimi tot ce vrei să exprimi prin propoziţii mai scurte. Reciteşte şi iar reciteşte înainte să publici ceva.
- Nu scrie la repezeală. Uneori, presiunea de a termina un articol te poate face să te grăbeşti şi să faci în cel mai bun caz un articol bun care ar fi putut fi minunat. Nu mai ai timp? Salvează în draft dacă tu crezi că nu-ţi va dispărea inspiraţia până mâine şi continuă cu atenţie atunci când ai timp.
- Titlul este important. Titlul este foarte important pentru că va crea diverse aşteptări cititorilor. E greu să alegi titlul potrivit care să fie în acelaşi timp şi atrăgător. Pe de altă parte, un titlu pompos cu multe semne de exclamare sau de întrebare s-ar putea să facă mai mulţi oameni să dea click pe articolul tău, dar la fel de mulţi s-ar putea să iasă dezămăgiţi în câteva secunde.
Cam asta ar fi deocamdată, dar mai avem multe de discutat despre blogging aşă că vă invit să rămâneţi cu un ochi (măcar săptămânal) pe GabrielUrsan.ro.
M-ai zgandarit cu sfaturile tale si nu ma abtin sa nu-ti fac observatie ca ai avutniste greseli la ultimul articol.
Tamara Buciuceanu nu cum ai numit-o tu,vezi sa nu se supere ca ai incurcat-o!
N-am inteles de unde si pana unde expresia cheie de biserica, eu stiam de “usa de biserica”.
Sper sa nu te superi pe mine!
Silviud
Mulţumesc de feedback, corectez acum :). La noi la Galaţi se folosesc ambele variante şi m-am învaţat mai degrabă cu expresia “cheie de Biserică” de mic, decât cu “uşă de Biserică”.
Te rog ajută-mă să găsesc greşeala “Nu mă confundaţi cu Tamara Butuceanu” că nu îmi dau seama unde trebuie să corectez.
Numele e gresit.
La titlul articolului te referi, nu? Hai că verific acum ce s-a întâmplat. Apropo, îmi place noua ta adresă de mail :)!
Nu Gabi , este vorba de numele actritei care este “Buciuceanu” si nu Butuceanu.Este clar ?
Oh, da ai dreptate, deşi am trăit mereu cu impresia că o cheamă Butuceanu. Ruşine să-mi fie!
Mulţumesc Silviu!
In mare e ok, desi nu cred ca ar trebui sa urmam neaparat niste norme in blogging…
Eu ma raportez la aceste norme enuntate de tine, dar a fost ceva natural :D si este! ASta ma ajuta mult cred.
Referitor la punctul 4, multi incearca sa gaseasca aceasta scuza: “M-am grabit!”. Intrebarea mea este “Cine te grebeste?”. Eu recunosc, de cele mai multe ori cand gresesc o fac pentru ca nu am cunoscut termenul sau pe scurt “nu am stiut” si nu din graba. Ar trebui sa stim sa ne asumam greselile, nu sa incercam sa scoatem vinovati pe altii.
Şi mai e şi chestia “nu am mai avut timp să scriu pe blog” despre care citeam la tine mai demult (parcă) că nu o suporţi deloc. Subscriu :)!