Cunosc o grămadă de oameni extraordinari care au și blog, dar nu scriu prea des pe el. Motivația: “mi-e lene, mai degrabă postez un text inteligent pe Facebook!”
Nici eu n-am chef de scris pe blog mereu, dar știu o vorbă: “pofta îți vine în timp ce mănânci.” Dacă îmi permiteți să mă leg de zicătoarea asta, aș putea spune că lucrurile stau la fel și cu blogul: “pofta îți vine în timp ce scrii.” Nu știu alții cum sunt, dar eu când mă apuc de scris pe blog primul articol e ca prima bere după o zi toridă de vară: îl scriu de sete că am ceva de scris :). Următoarele articole pe care le dibuiesc în aceeași zi sunt ca următoarele beri: le scriu de plăcere savurând fiecare cuvânt. Și pentru că berea cică se consumă cu moderație, trebuie să știi și când să te oprești și cu scrierea de articole în aceeași zi – mai e și mâine :)
A scrie pe blog nu înseamnă că trebuie să faci un articol kilometric.
De multe ori, cugetarea ta simpatică pe care o postezi pe Facebook poate fi transformată într-un articol pe care să-l distribui ulterior pe Facebook. Nu te va condamna nimeni că ai scris pe blog un articol de 2 rânduri. Și nici nu ar trebui să te condamne pentru că e blogul tău la urma urmei.
Tot ce postezi pe rețelele sociale nu mai e conținutul tău odată ce ai dat publish. Nu mai e atât de ușor de urmărit și există riscul să se piardă esența dacă nu am nimerit în momentul ăla al zilei în care ai postat – având în vedere că marea majoritate din noi avem sute de prieteni pe acolo = e greu să găsim acul în carul cu fân. Numai treaba asta e un argument suficient pentru mine încât să prefer o platformă de blogging self installed pe un hosting cumpărat. Gândiți-vă numai că Facebook se închide mâine și nu aveți nici o posibilitate de back-up la tot ceea ce ați distribuit și postat pe acolo. Serios acum, chiar gândiți-vă la scenariul ăsta. Dacă ai un blog pe hosting și domeniu propriu poți face back-up oricând la tot conținutul tău prin mai multe metode, inclusiv pe propriul HDD.
La mine rețelele sociale vin în completarea blogului și se învârt în jurul blogului, nu invers. La voi cum e?
P.S.: Când n-ai chef de scris pe blog, scrie pe blog :)
Daca n-ar fi articole pe blog, nu ar mai exista bloguri, sau ar fi goale si neinteresante :)
am un articol interesant despre cum poate videochat sa devina involuntar pornografie si cum banii din videochat sunt bani negri care nu sunt impozitati si sunt destul de multii bani si se practica in mihailesti care apartine de BUZAU.numele uneia din famili este nan nicoleta si este necesar un control noaptea si confiscate calculatoarele si cardurile bancare pe care intra banii negri si leptopurile si data o amenda sai usture curu.in atentia politiei din BUZAU CU RESPECT MAI SUNT SI ALTE FAMILI CARE PRACTICA VIDEOCHAT -PORNOGRAFIE PRIN INTERNET SI BANI CASTIGATI DIN ASTA SUNT NEGRI DE CI TREBUIE FACUT CEVA IN POTRIVA TUTUROR CELOR CARE FAC ASA CEVA
Mai bine s-ar face un articol despre cum sa nu mai fie prostite si tepuite fetele care lucreaza in videochat.
S-ar putea chiar să scriu așa ceva în următoarea perioadă sau să accept un guest post de la cineva mai abilitat să povestească mai multe.
Cheful vine pe parcurs.. important e sa incepi
De acord! Undeva intre 300 si 500 cuvinte.
In general articolele mai scurte au cea mai mare priza , articolele prea lungi sunt plictisitoare pentru unii
retelele de socializare vin si pleaca, blogul ramane :)
Corect :)
pe de alta parte, chiar si pastila aia scurta pe care o pui pe FB … daca o pui pe blog, o faci pentru tine, este continut pentru tine, nu pentru FB!
Eu as avea multe de scris pe blog numai ca subiectele sunt : ori prea tehnice ori imi vine sa dau de pamant cu o companie de telefonie mobila. Azi imi zic: “gata! ma pun si scriu despre nesimtiti!”. pana ajung la laptop imi aduc aminte ca acea companie de telefonie mobila este un platitor de reclama….:(
Și ce dacă este plătitor de reclamă? N-are treabă. Mulți își varsă oful pe blog. Iar subiectele prea tehnice mie unul îmi plac și nu cred că sunt singurul :)
Nu mi s-a intamplat sa nu am chef sa scriu pe blog
Ideea e că atunci când scrii texte scurte, iar acest lucru se întâmplă destul de des, se duce din valoarea blogului. Părerea mea. Nu poți scrie orice bălărie. Scrii ceva interesant și care să aibă calitate, ori nu mai scrii nimic. Nu poți veni cu două rânduri cum zici tu, chiar dacă ai scris la figurat. Sincer, e jenant. Minimul minimului ar fi 150 de cuvinte, dar și așa e cam tras de păr. Am și eu 5, 6 articole din peste 600, care au între 180 și 200 cuvinte.
Dacă n-ai chef, nu scrie. Mergi la o plimbare, relaxează-te, ascultă muzică, socializează, etc. Nu-i obligatoriu să ai absolut zilnic articole postate. Nu te împușcă nimeni dacă mai faci și pauze de relaxare, vacanțe și etc. Bineînțeles, orice zi nemuncită, e neplătită, dar nu suntem roboți.
Păi unii scriu 150 de cuvinte pe Facebook :)
Nu cred ca are importanta cat de lung e articolul. Eu nu stau niciodata sa vad cate cuvinte scriu. Nu exista o regula in acest sens.
Cand nu ai chef sa scrii pe blog scrie despre asta!
Și asta e adevărat :)