L-am văzut cu ceva vreme în urmă și mi-am dat seama că nu l-am pus pe blog până acum. Puteți să-mi spuneți că sunt în urmă rău, dar dați-mi voie sa public acest videoclip pe blogul meu. În aceasta seară am văzut că l-a distribuit un prieten de-al meu pe Facebook și m-am uitat din nou. Am fost la fel de emoționat ca prima dată. Drept concluzie, nu e niciodată prea târziu să vezi din nou un videoclip care ți-a plăcut și te-a “atins”. Plus de asta, gândiți-vă numai că la bază e un videoclip publicitar, deci unii încă știu să facă publicitate. Se zice că e o poveste adevărată despre Doctorul Prajak Arunthong. Enjoy, twitt, +1, like share and reshare :). Da, e vorba despre videoclipul cu copilul care fură medicamente pentru mama lui și care primește un ajutor neașteptat, ca după mulți ani să…
A cam fost făcut să fie viral. Altfel,într-o reclamă de 30 de secunde nu prea ai timp de emoții.