5 chestii de care nu te plângi ca manager

Viața de manager e mai grea decât ai crezut în momentul în care ți-ai dorit un post de conducere. Brusc, lucrurile se schimbă. Brusc, lucrurile nu mai sunt la fel de bine normate. Brusc ești responsabil de niște chestii suplimentare. Brusc, afli că ești pe un alt drum pe care nu te mai simți la fel de confortabil ca în poziția anterioară. Brusc ești responsabil de rezultatele tuturor.

1. Nu ai voie să te plângi de cei din subordinea ta. Pentru că ei sunt responsabilitatea ta. Tu ți-i alegi, cu ei defilezi. Tu ești responsabil de pregătirea lor, dar mai ales de rezultatele lor. Nu-ți imagina că va veni o zână care să-ți angajeze alții mai buni dacă îi dai afară. Dacă i-ai dat afară, tu le ții locul, știi? Nu te plânge de ei sperând ca alții să-ți rezolve problemele cu ei.

Responsabilitatea ta e să ai mereu în echipă oamenii potriviți. Să-i motivezi și să găsești resurse să fie mai bine plătiți dacă asta merită. Un angajat fericit e un angajat plătit conform performanțelor bine definite și criteriilor ușor de măsurat. Ba mai mult, un om fericit e un om care se simte bine în pielea lui în preajma aproapelui său. Divorțurile nu apar din lipsa sexului, ci din cauza faptului că omul ăla nu se mai simte bine în pielea lui cu tine sau cu ai săi colegi. Un om nu se mai simte bine într-un mediu dacă îi încalci niște valori promise. Sau dacă îi încalci valorile. Dar nu e vorba numai despre el aici. E vorba despre așteptările pe care i le-ai creat. Mai degrabă îi spui că e foarte greu și că lucrurile se vor schimba mereu, iar dacă e un om ok va înțelege asta, decât să-i promiți Marea cu sarea și să nu se întâmple nimic.

2. Nu ai voie să te plângi de lucrurile extra pe care le faci. Când ești manager lucrezi pe obiective, nu pe timp de lucru. E simplu. Pe managerul tău de mai sus îl interesează doar rezultatele. Imaginează-ți că ești într-o multinațională. Munca ta se apreciează, însă doar rezultatele se plătesc. La fel e peste tot. Ești manager tocmai pentru că faci lucruri extra, lucruri pe care nu le-a mai făcut nimeni până acum și pe care nici nu a știut să ți le zică cum să le faci. De asta ești manager. Asta se și dorește de la tine. Ca să găsești soluții, nu să explici probleme. Problemele există, dar le explică deja prea mult executanții. Dacă ești executant care rezolvă probleme, probabil în scurt timp vei deveni manager cu atitudinea asta. Dacă ești manager care doar explică probleme, probabil că ai nevoie de ajutor sau nu ești manager și vrei altceva.

3. Nu ai voie să te plângi de cât de aglomerat ești și n-ai timp de nimic. Timpul este o resursă mai importantă decât banii. Pentru că e o resursă irecuperabilă. A trecut o zi, a trecut timpul, ți-au trecut și banii. Străduiește-te să-ți proiectezi fiecare acțiune în timp, ca într-un fel de GANT. Ușor de spus greu de făcut. Dacă era ușor de făcut o făcea și Gică de la 4.

Tocmai de aia ești manager. Să fii mai bun organizator al resurselor decât Gică de la 4 care are doar probleme fără soluții și votează tot cu cine votează. Diferența dintre oamenii de succes și looserii care mereu își găsesc motive și motivații familiale este că managerii adevărați se frustrează, se supără și apoi găsesc soluții. Și le aplică. Un adevăr crunt pe care îl zice și Vali este că foamea există. Când copilul tău crește și îți cere smartphone sau tabletă ca a celorlalți copii de la grădiniță iar tu nu poți să-i oferi pentru că ai vrut să fii ”familial corect” nu te mai simți așa bine când ai dat cu piciorul la tot. Îți trebuie doar un pic de echilibru, iar ecuația era la tine, nu la zecile de angajatori pe care i-ai avut, îi ai sau îi vei avea.

4. Nu ai voie să spui că nu ți s-a oferit. Când cineva te angajează ca manager și tu accepți postul, înseamnă că ceva nu are firma aia. Adică are nevoie de tine și de abilitățile tale. E nevoie de un manager pe postul ăla. Iar un manager nu e un executant. E un om care vine acolo să aducă rezolvări la probleme pe care alții le-au identificat. Să fim serioși, dacă ăia aveau nevoie doar de simpli executanți angajau executanți. Nu angajau un manager ca să le spună că nu merge din cauză de n motive luate câte k. Au deja destui păreriști în firmă. Crede-mă.

5. Nu ai voie să te plângi de sistem sau de angajații neangajați de tine. Ba da, ai voie. Schimbă tot. Că de asta ești manager. Dacă aș fi câștigat 10 lei auzind de la unul bun că o firmă e de câcat eram bogat. Problema cu ăștia care se plâng e că nu fac nimic. Au o grămadă de idei bune la o bere pe care se așteaptă ca cineva din cer să le ducă la bun sfârșit. Ei au idei. Să le facă alții. Repet, aș fi fost bogat dacă mi s-ar fi dat bani pe ori de câte ori am auzit asta. Manager, manager, dar ai dus și tu ceva la bun sfârșit? Pentru că: ”Cine nu livrează, nu contează!”

Manager sau Leader

Sunt multe cursuri online care vă ”prostesc” să fiți leaderi, nu manageri. Veste: orice manager are oricum doza sa de leadership în el. Însă nu va fi niciodată un leader de succes dacă nu controlează procesele. Un leader care nu controlează procesele e ca un leader religios (știți voi). Se va enerva cu ușurință și va face acțiuni necugetate bazate pe subiectivitate în loc de obiectivitate. Nu este un leader, este doar un disperat de viață care vă atrage în capcane.

Concluzia

Până să ajungi leader trebuie să fii manager. Oamenii trebuie să mânânce sub tine, să fie confortabili sub tine, să fie fericiți sub tine. Iar asta se mănâncă mai întâi cu management, nu cu leadership. Leadershipul e o chestie de cote înalte bazată pe valori, nu pe procese. Dacă ești la început fii manager cu toți și leader cu cine trebuie. Ușor de spus, dar amintiți-vă de Gică de la 4 (băiatul ăla care tot se plânge și va găsi motive toată viața ca să fie nefericit – îl putem ajuta?).