Gabriel URSAN Dezvoltare personala, training, vanzari, GSM …

Banii şi motivaţia !

Poate nu sunt banii cei mai importanţi, dar aşa cum spune toată lumea: sunt absolut necesari!

Absolut corect!

În schimb, ce crezi că te-ar motiva mai mult într-un job? Banii sau altceva?

Multă lume spune ”degeaba mă laudă lumea dacă nu mă şi plăteşte!”.

Am două mari veşti pe care vi le pot da:

1. Munca se apreciază. Rezultatele se plătesc.

2. Vechimea se apreciază. Performanţa se recompensează.

O mărire de salariu probabil te va motiva pe termen scurt, după care vei considera că plusul respectiv ţi se cuvine şi vei găsi mereu motive de nemulţumire. Ca să înţelegi exact cam la ce mă refer am să-ţi spun o scurtă poveste.

Era odată un tânăr ce locuia într-un sat destul de sărac. Chiar dacă sărăcia în care trăiau era mare, oamenii se înţelegeau foarte bine unul cu celălalt şi împărţeau multe lucruri.

După o vreme, tânărul îşi dă seama că îşi doreşte mai mult de la viaţă şi îşi ia soarta în mâini. Pleacă din ţară, iar în câţiva ani de muncă susţinută îşi croieşte o situaţie financiară şi un statut social demn de invidiat.

După perioada respectivă se întoarce în satul său natal. Neuitând de unde a plecat, a dat o petrecere la care a chemat tot satul şi le-a oferit mâncare şi băutură. La sfârşitul petrecerii le-a spus consătenilor săi:

- Dragii mei, pentru că nu am uitat de unde am plecat şi îmi voi aduce întotdeauna aminte cu plăcere de satul în care am locuit, vreau să vă ajut pentru că în acest moment am o situaţie materială excelentă. Poftiţi fiecare câte o sută de euro.

Şi aşa a fost în fiecare an. Cum trecea anul, cum venea în sat şi dădea o petrecere plus o sută de euro fiecărui consătean. La început, consătenii săi au fost foarte fericiţi, după care le intrase deja în obişnuinţă să ia parte la petrecere şi să primească banii. De multe ori se arătau nemulţumiţi şi comentau pe alocuri, când tânărul care realiza petrecerile şi le dădea bani, îşi întârzia venirea în ţară cu o zi, două!

Trec vreo 10 ani, iar tânărul respectiv era de-acum un bărbat de vârstă mijlocie care avea şi un copil ajuns la vârsta la care trebuie să urmeze o facultate. Dorindu-şi ce este mai bun pentru fiul său, tatăl s-a hotărât să îl trimită la o universitate costisitoare, dar de mare prestigiu. Afacerile sale fiind în curs de dezvoltare, investiţiile erau mai mari, iar lichidităţile sale erau din ce în ce mai mici. Totuşi, îşi respectă tradiţia înfăptuită de el fără nici o obligaţie şi vine în sat pentru a realiza petrecerea. Vine şi momentul în care trebuie să dea banii, dar înainte de acest lucru le spune consătenilor săi:

- Dragii mei, timpul a trecut, iar fiul meu a crescut mare. Este timpul să meargă la facultate, dar acest lucru presupune să am nişte cheltuieli mai mari de acum încolo. De aceea, cu părere de rău, nu am să mai pot să vă ofer anual 100 de euro, am să vă ofer doar 50 de euro. Poftiţi!

În acel moment majoritatea oamenilor prezenţi au scos un murmur de dezaprobare, iar o mare parte dintre ei au spus cu voce tare:

- Haideţi mă să plecăm că nesimţitul ăsta îşi trimite copilul la facultate pe banii noştri!

Vă las pe voi să trageţi concluzii ...